Alegerea lui Voronin la şefia Parlamentului evidenţiază neclarităţile Constituţiei moldovene

Alegerea preşedintelui moldovean Vladimir Voronin în funcţia de şef al Parlamentului a creat o situaţie inedită, Constituţia neavând prevederi clare cu privire la cumulul de funcţii şi câtă vreme poate dura
, scrie Interlic, citând Europa Liberă.

Pe de o parte, Constituţia îi permite să se afle în funcţia de preşedinte al ţării până când un nou şef al statului va depune jurământul. Termenul limită de alegere al noului preşedinte este data de 7 iunie, atunci se încheie cele două luni prevăzute de Constituţie de la expirarea mandatului lui Vladimir Voronin. În termen de trei zile, Curtea Constituţională validează rezultatul alegerilor, după care urmează alte 45 de zile în care noul preşedinte al ţării depune jurământul. Prin urmare, Vladimir Voronin ar putea să-şi exercite mandatul până spre sfârşitul lunii iulie.

Pe de altă parte, legislaţia îl obligă ca până în data de 22 mai să facă o alegere între mandatul de deputat şi cel de şef al statului. Deputaţii au la dispoziţie o lună pentru a elimina eventuale incompatibilităţi de funcţii. Şi, pentru că Vladimir Voronin deţine acum şi funcţia de şef al statului, şi pe cea de şef al Parlamentului, el va trebui sa facă o alegere. Este uşor de presupus care anume, întrucât Constituţia nu-i permite să fie şef de stat mai mult de două ori consecutiv. Deci, e logic să se aştepte ca până în 22 mai, Vladimir Voronin să-şi dea demisia din funcţia de şef al statului.

Însă care anume din cele două prevederi legale
primează nu este prea limpede. Părerile sunt împărţite în mediul politicienilor, dar şi al experţilor. Cei din urmă însă mai cred că ar fi necesară intervenţia Curţii Constituţionale pentru a se pune capăt interpretării acestor prevederi legale şi ale altora. Pentru că paradoxurile nu se opresc aici.

Constituţia mai spune că în cazul în care funcţia de preşedinte al republicii devine vacantă sau dacă preşedintele este demis, atunci interimatul acesteia e asigurat
, în ordine, de preşedintele Parlamentului sau de primul-ministru. În actuala situaţie, acesta ar însemna de fapt ca Vladimir Voronin, în calitate de preşedinte al Parlamentului, să preia interimatul funcţiei de şef al statului. La fel, nu este prea clar dacă din funcţia de preşedinte interimar ar putea să numească un nou premier şi guvern, aşa cum a promis Voronin că va face.

Situaţia pare să se complice însă şi mai mult în cazul unor alegeri parlamentare anticipate. Cine şi în ce condiţii deţine funcţiile de şef al statului şi de preşedinte al Parlamentului nu este prea limpede. Preşedintele ţării în exerciţiu e obligat să dizolve Parlamentul, dacă noul şef al statului nu e ales din câteva încercări. Procedura se lungeşte dacă există mai mulţi candidaţi. Dacă din primul tur nu e ales nimeni, în termen de trei zile are loc turul doi. Dacă nici atunci niciun candidat nu întruneşte cel puţin 61 de voturi ale deputaţilor, au loc alegeri repetate în decurs de 15 zile. Candidaturile la funcţia de şef al statului pot fi altele, dar pot fi şi aceleaşi.

Votul este secret şi este valid dacă la el participă cel puţin 61 de deputaţi. Cu alte cuvinte, deputaţii din opoziţie vor putea provoca alegeri parlamentare anticipate, asa cum îşi doresc, chiar şi numai dacă vor lipsi in corpore de la şedinţele plenare pentru alegerea şefului statului sau dacă niciunul dintre ei nu va vota alături de grupul comuniştilor, căruia îi lipseşte un singut vot ca să aleagă preşedintele republicii.