Primăria Bucureşti a aprins, sâmbătă la ora 19.00, instalaţia de lumini care va pavoaza Capitala în această iarnă, formată din 520.000 de becuri tip led şi 168.000 de globuri luminoase.
Peste 5.000 de persoane s-au adunat în faţa Primăriei Capitalei pentru a asista la momentul aprinderii luminilor şi la focurile de arificii, spectacol pirotehnic care a durat cinci minute, informează NewsIn. Zeci de Crăciuniţe au împărţit bomboane oamenilor prezenţi în faţa primăriei, iar în jur de 150 de studenţi au aprins torţe şi au mers apoi spre Universitate şi Piaţa Unirii.
Circulaţia a fost închisă pe Bulevardul Elisabeta, între Universitate şi Mihail Kogălniceanu şi pe Bulevardul I. C. Brătianu, între Universitate şi Piaţa Unirii. Au fost iluminaţi, de asemenea, bradul natural înalt de 17 metri din intersecţia de la Universitate şi alţi cinci brazi decoraţi în roşu şi auriu amplasaţi în Parcul Unirii, la Academia Militară, în Parcul Tineretului, Parcul Herestrău şi Regie.
În plus, în Parcul Unirii s-a deschis, sâmbătă, "Oraşul lui Moş Crăciun", unde copii se pot întâlni cu zâne şi spiriduşi şi unde sunt amplasate un patinoar pentru cei mici şi o scenă, unde vor cânta în fiecare weekend artişti cunoscuţi şi copii. O scenă asemănătoare este amplasată şi în Parcul Tineretului. Sâmbătă, bucureştenii s-au adunat în Piaţa Unirii pentru a asista la concertele susţinute de Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Loredana.
De asemenea, bucureştenii pot vizita târgurile de Crăciun din zonele Bulevardul Unirii, Edgar Quinet, Parc Herestrău şi Piaţa Constituţiei, unde în 240 de căsuţe comercianţii vor vinde alviţă, sucuri, ceai, vin fiert şi suveniruri specifice sărbătorilor de iarnă. Cele mai multe căsuţe sunt amplasate pe Bulevardul Unirii, unde a fost închisă circulaţia automobilelor până pe 4 ianuarie, între Bulevardul I. C. Brătianu şi Bulevardul Libertăţii.
marți, 21 iulie 2009
Deutsche Bank manifestă interes pentru proiectele investiţionale din R. Moldova
“Deutsche Bank este interesat sa participe la proiectele investiţionale din Republica Moldova”, a afirmat reprezentantul băncii germane James Kotsomitis în cadrul întrevederii de vineri cu viceministrul Economiei
şi Comerţului Iurie Muntean.
Conform aprecierilor lui James Kotsomitis, criza economică mondială a afectat mai multe ţări din regiune, în timp ce R. Moldova se deosebeşte printr-o stabilitate economică, fapt ce a motivat Deutsche Bank sa fie interesat de a participa în 2009 la proiectele investiţionale, in special in domeniul infrastructurii.
„Până în prezent Deutsche Bank nu a desfăşurat niciun proiect în R. Moldova, însă daca ne reuşeşte să începem şi să realizam cu succes câteva proiecte, suntem deschişi ideii deschiderii unei reprezentante Deutsche Bank la Chisinau”, a subliniat James Kotsomitis.
În cadrul întrevederii viceministrul Economiei şi Comerţului, Iurie Muntean, a efectuat o scurtă prezentare a cursului economic a R. Moldova pentru anul 2009, menţionând drept prioritar lansarea în prima
jumătate a anului 2009 a unor proiecte de amploare în infrastructură, ce vor crea noi locuri de muncă, vor garanta stabilitatea pieţii valutare, şi vor da un nou impuls dezvoltării tuturor sectoarelor a economiei naţionale implicate sau tangente cu domeniul construcţiilor.
Deutsche Bank este cel mai mare concern bancar
german. Banca a fost fondată în 1870. Banca
are o reţea de peste 1500 de filiale în 76 de tari ale lumii iar numărul de clienţi atinge cifra de 13 mln. Numărul de angajaţi ai băncii în anul 2007 a fost de peste 78 mii persoane. Cifra de afaceri in 2007 a constituit 30,7 mlrd euro
iar venitul net 6,5 mlrd euro.
şi Comerţului Iurie Muntean.
Conform aprecierilor lui James Kotsomitis, criza economică mondială a afectat mai multe ţări din regiune, în timp ce R. Moldova se deosebeşte printr-o stabilitate economică, fapt ce a motivat Deutsche Bank sa fie interesat de a participa în 2009 la proiectele investiţionale, in special in domeniul infrastructurii.
„Până în prezent Deutsche Bank nu a desfăşurat niciun proiect în R. Moldova, însă daca ne reuşeşte să începem şi să realizam cu succes câteva proiecte, suntem deschişi ideii deschiderii unei reprezentante Deutsche Bank la Chisinau”, a subliniat James Kotsomitis.
În cadrul întrevederii viceministrul Economiei şi Comerţului, Iurie Muntean, a efectuat o scurtă prezentare a cursului economic a R. Moldova pentru anul 2009, menţionând drept prioritar lansarea în prima
jumătate a anului 2009 a unor proiecte de amploare în infrastructură, ce vor crea noi locuri de muncă, vor garanta stabilitatea pieţii valutare, şi vor da un nou impuls dezvoltării tuturor sectoarelor a economiei naţionale implicate sau tangente cu domeniul construcţiilor.
Deutsche Bank este cel mai mare concern bancar
german. Banca a fost fondată în 1870. Banca
are o reţea de peste 1500 de filiale în 76 de tari ale lumii iar numărul de clienţi atinge cifra de 13 mln. Numărul de angajaţi ai băncii în anul 2007 a fost de peste 78 mii persoane. Cifra de afaceri in 2007 a constituit 30,7 mlrd euro
iar venitul net 6,5 mlrd euro.
Modernizarea infrastructurii in teritoriu reprezinta temelia dezvoltarii social-economice a tarii
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a efectuat, joi, o vizita de lucru in raionul Floresti, in cadrul careia a participat la festivitatea prilejuita de conectarea la reteaua de gaze
naturale a satului Cuhurestii de Sus si la solemnitatea de dare in exploatare a cazangeriei si sistemului de incalzire ale Liceului teoretic din localitatea data.
Presedintele a felicitat locuitorii satului cu ocazia acestui important eveniment in viata comunitatii, care va conduce la cresterea nivelului de trai al populatiei din Cuhurestii de Sus si va impulsiona procesul de dezvoltare social-economica a localitatii. Vladimir Voronin a remarcat faptul ca 10 din cele 11 unitati administrative din partea de est a raionului Floresti (fostul raion Camenca) sint deja gazificate, pe cind, conform programului national de asigurare
cu gaze naturale a localitatilor republicii, racordarea localitatilor din aceasta zona urma sa fie finalizata abia in anul 2010. Ultima localitate - Cuhurestii de Jos - va fi racordata la gazoduct in anul 2009.
Seful statului a relevat ca atingerea de catre raionul Floresti a acestor obiective, precum si a unor rezultate frumoase in diverse domenii de activitate a fost posibila inclusiv gratie conjugarii eforturilor autoritatilor centrale, celor locale, ale agentilor economici si populatiei din teritoriu. Vladimir Voronin a subliniat faptul ca urmatoarea etapa in dezvoltarea infrastructurii satului Cuhurestii de Sus trebuie sa devina conectarea la gazoduct a fiecarei gospodarii casnice, aprovizionarea cu apa potabila de calitate
, reconstructia drumurilor, renovarea obiectivelor de menire social-culturala. Seful statului s-a referit in special la necesitatea reparatiei capitale, prin intermediul Fondului de Investitii Sociale din Moldova, a cladirii Liceului teoretic din sat si a amenajarii aleii din preajma institutiei.
Presedintele a mai vizitat Biserica "Sfinta Treime", construita in anul 1913 conform proiectului arhitectului rus Alexei Sciusev si aflata in prezent in proces de restaurare. Seful statului a afirmat ca autoritatile tarii vor identifica posibilitati pentru a sprijini procesul de reconstructie a lacasului sfint, cu mentinerea aspectului arhitectural al acestuia. Vladimir Voronin a daruit parohului Bisericii "Sfinta Treime" icoana Sfintului Arhanghel Mihail.
La Cuhurestii de Sus Presedintele a depus flori la monumentul gloriei militare din centrul localitatii, evidentiind necesitatea reamenajarii acestui obiectiv.
La Casa
de cultura Vladimir Voronin s-a intilnit cu activul raionului si cetateni din localitatile din partea de est a raionului Floresti si a discutat rezultatele obtinute, oportunitatile de solutionare a problemelor existente in aceasta zona. Presedintele raionului Floresti, Mihail Rusu, a evidentiat realizarile inregistrate de unitatea teritorial administrativa in domeniul social-economic, remarcind in particular cresterea in ultimii 5 ani a PIB-ului de doua ori. In anii 2003-2008 in zona de est a raionului Floresti au fost reparate 12 scoli, 7 gradinite de copii
si 6 case de cultura, iar in ultimii doi ani aici au fost create 3 fabrici de confectii si fondate 21 de intreprinderi individuale, a mai spus Mihai Rusu. De asemenea, potrivit presedintelui raionului, in ultimii ani, au fost reparate caminele culturale din satele Unchitesti, Cuhurestii de Sus, Vertiujeni, Temeleuti, reparatii curente ale caselor de cultura fiind efectuate si in localitatile Japca, Cunicea, Cuhurestii de Jos.
Vladimir Voronin a apreciat inalt realizarile inregistrate de raionul Floresti, inminind conducerii acestuia diploma de gradul II a Guvernului Republicii Moldova pentru locul II pe tara ocupat la recoltarea culturilor cerealiere si leguminoase de grupa I.
Generalizind rezultatele vizitei in comuna Cuhurestii de Sus, seful statului a subliniat ca modernizarea infrastructurii in teritoriu reprezinta temelia dezvoltarii social-economice a tarii in ansamblu, de aceea conducerea tarii va acorda si pe viitor toata atentia si sprijinul necesar in vederea cresterii nivelului de trai al populatiei din mediul rural.
naturale a satului Cuhurestii de Sus si la solemnitatea de dare in exploatare a cazangeriei si sistemului de incalzire ale Liceului teoretic din localitatea data.
Presedintele a felicitat locuitorii satului cu ocazia acestui important eveniment in viata comunitatii, care va conduce la cresterea nivelului de trai al populatiei din Cuhurestii de Sus si va impulsiona procesul de dezvoltare social-economica a localitatii. Vladimir Voronin a remarcat faptul ca 10 din cele 11 unitati administrative din partea de est a raionului Floresti (fostul raion Camenca) sint deja gazificate, pe cind, conform programului national de asigurare
cu gaze naturale a localitatilor republicii, racordarea localitatilor din aceasta zona urma sa fie finalizata abia in anul 2010. Ultima localitate - Cuhurestii de Jos - va fi racordata la gazoduct in anul 2009.
Seful statului a relevat ca atingerea de catre raionul Floresti a acestor obiective, precum si a unor rezultate frumoase in diverse domenii de activitate a fost posibila inclusiv gratie conjugarii eforturilor autoritatilor centrale, celor locale, ale agentilor economici si populatiei din teritoriu. Vladimir Voronin a subliniat faptul ca urmatoarea etapa in dezvoltarea infrastructurii satului Cuhurestii de Sus trebuie sa devina conectarea la gazoduct a fiecarei gospodarii casnice, aprovizionarea cu apa potabila de calitate
, reconstructia drumurilor, renovarea obiectivelor de menire social-culturala. Seful statului s-a referit in special la necesitatea reparatiei capitale, prin intermediul Fondului de Investitii Sociale din Moldova, a cladirii Liceului teoretic din sat si a amenajarii aleii din preajma institutiei.
Presedintele a mai vizitat Biserica "Sfinta Treime", construita in anul 1913 conform proiectului arhitectului rus Alexei Sciusev si aflata in prezent in proces de restaurare. Seful statului a afirmat ca autoritatile tarii vor identifica posibilitati pentru a sprijini procesul de reconstructie a lacasului sfint, cu mentinerea aspectului arhitectural al acestuia. Vladimir Voronin a daruit parohului Bisericii "Sfinta Treime" icoana Sfintului Arhanghel Mihail.
La Cuhurestii de Sus Presedintele a depus flori la monumentul gloriei militare din centrul localitatii, evidentiind necesitatea reamenajarii acestui obiectiv.
La Casa
de cultura Vladimir Voronin s-a intilnit cu activul raionului si cetateni din localitatile din partea de est a raionului Floresti si a discutat rezultatele obtinute, oportunitatile de solutionare a problemelor existente in aceasta zona. Presedintele raionului Floresti, Mihail Rusu, a evidentiat realizarile inregistrate de unitatea teritorial administrativa in domeniul social-economic, remarcind in particular cresterea in ultimii 5 ani a PIB-ului de doua ori. In anii 2003-2008 in zona de est a raionului Floresti au fost reparate 12 scoli, 7 gradinite de copii
si 6 case de cultura, iar in ultimii doi ani aici au fost create 3 fabrici de confectii si fondate 21 de intreprinderi individuale, a mai spus Mihai Rusu. De asemenea, potrivit presedintelui raionului, in ultimii ani, au fost reparate caminele culturale din satele Unchitesti, Cuhurestii de Sus, Vertiujeni, Temeleuti, reparatii curente ale caselor de cultura fiind efectuate si in localitatile Japca, Cunicea, Cuhurestii de Jos.
Vladimir Voronin a apreciat inalt realizarile inregistrate de raionul Floresti, inminind conducerii acestuia diploma de gradul II a Guvernului Republicii Moldova pentru locul II pe tara ocupat la recoltarea culturilor cerealiere si leguminoase de grupa I.
Generalizind rezultatele vizitei in comuna Cuhurestii de Sus, seful statului a subliniat ca modernizarea infrastructurii in teritoriu reprezinta temelia dezvoltarii social-economice a tarii in ansamblu, de aceea conducerea tarii va acorda si pe viitor toata atentia si sprijinul necesar in vederea cresterii nivelului de trai al populatiei din mediul rural.
Banca de Economii susţine Partidul Comuniştilor
Aceasta i-a oferit un credit de 2.000.000 dolari pentru construcţia noului sediu
Luxosul sediu al Partidului Comuniştilor, care urmează a fi dat la cheie în următoarele luni, a fost construit pe banii Băncii de Economii. Banca, cu capital majoritar de stat, a creditat partidul de guvernământ cu 22.000.000 lei (echivalentul a peste 2 mln. de dolari).
Deşi responsabili de la Banca de Economii şi reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor ţin în taină bănuitoarea tranzacţie de creditare, noi dispunem de date care confirmă actul de finanţare de către bancă a noului sediu din centrul capitalei.
Contractul de creditare, cu nr. de 6466 (0100/07/62273), a fost semnat pe 6 septembrie 2007. Atunci, Partidul Comuniştilor a obţinut de la bancă un credit în mărime de 12 mln. lei. La mai puţin de două luni, pe 31 octombrie, Banca a dublat mărimea creditului, oferind partidului încă 10 mln. lei pentru construcţia aceluiaşi sediu, date ce se conţin în dosarul Registrului Cadastral intrat în posesia noastră. În total, Partidul Comuniştilor a obţinut de la Banca de Economii, condusă de Grigore Gacikevici, consilier municipal din partea Partidului Comuniştilor, 22 mln. lei. Astfel, Partidul Comuniştilor a devenit primul şi, deocamdată, singurul partid din Moldova cu credit bancar.
Vasile Ursu a oferit gratis comuniştilor un teren care costă azi 3 mln. euro
Noul sediu al comuniştilor se construieşte în centrul istoric al capitalei, pe str. Armenească, şi se află în imediata vecinătate a Preturii şi Judecătoriei sectorului Centru. Suprafaţa totală - 24,7 ari -, obţinută gratis de comunişti, costă astăzi peste 3 mln. euro. Terenul a fost scos din proprietatea municipalităţii şi dăruit comuniştilor, în 2006, pe vremea când Vasile Ursu era primar general interimar. Pe 16 martie 2006, consilierii comunişti şi pepecedişti au votat decizia de a da acest pământ în folosinţă gratuită, în afara licitaţiei, Partidului Comuniştilor. Partidul avea nevoie de el pentru a-şi construi sediul. La mai puţin de un an de la acest cadou, comuniştii l-au numit pe Vasile Ursu în funcţia de ministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Potrivit lui Vasile Ursu, decizia de a acorda terenul respectiv în folosinţa Partidului Comuniştilor a fost una legală. Alexandru Tănase, preşedintele Comisiei juridice pentru ordinea publică şi activitatea administraţiei publice locale, susţine însă că municipalitatea a adoptat o decizie ilegală. „Potrivit Legii privind autoritatea publică locală, înstrăinarea, concesionarea, arenda şi locaţiunea terenurilor aflate în proprietatea autorităţii locale se face doar prin licitaţie publică”, afirmă Alexandru Tănase.
De fapt, edilii locali au dat teren, iar partidul îşi construieşte sediul încălcând o hotărâre de guvern - nr. 978, din 2 septembrie 2004, prin care este pus moratoriu şi interzisă orice construcţie nouă în centrul istoric al Chişinăului, în „zonele protejate, de importanţă naţională”. Teritoriul pe care se construieşte noul sediu cuprinde această zona protejată. În plus, prin aceeaşi hotărâre de guvern, este interzisă orice construcţie în zona istorică a Chişinăului, în special, „pe terenurile aferente blocurilor locative destinate deservirii acestora (sport, odihnă, uscatul rufelor, gazoane etc.)”. Amintim că sediul comuniştilor se înalţă pe teritoriul unui teren de joacă pentru copii
, care a fost demolat. Recent, Partidul Comuniştilor a solicitat primăriei dreptul la privatizarea terenului aferent construcţiei. La una din următoarele şedinţe, Consiliul municipal urmează să supună votului iniţiativa comuniştilor.
Luxosul sediu al Partidului Comuniştilor, care urmează a fi dat la cheie în următoarele luni, a fost construit pe banii Băncii de Economii. Banca, cu capital majoritar de stat, a creditat partidul de guvernământ cu 22.000.000 lei (echivalentul a peste 2 mln. de dolari).
Deşi responsabili de la Banca de Economii şi reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor ţin în taină bănuitoarea tranzacţie de creditare, noi dispunem de date care confirmă actul de finanţare de către bancă a noului sediu din centrul capitalei.
Contractul de creditare, cu nr. de 6466 (0100/07/62273), a fost semnat pe 6 septembrie 2007. Atunci, Partidul Comuniştilor a obţinut de la bancă un credit în mărime de 12 mln. lei. La mai puţin de două luni, pe 31 octombrie, Banca a dublat mărimea creditului, oferind partidului încă 10 mln. lei pentru construcţia aceluiaşi sediu, date ce se conţin în dosarul Registrului Cadastral intrat în posesia noastră. În total, Partidul Comuniştilor a obţinut de la Banca de Economii, condusă de Grigore Gacikevici, consilier municipal din partea Partidului Comuniştilor, 22 mln. lei. Astfel, Partidul Comuniştilor a devenit primul şi, deocamdată, singurul partid din Moldova cu credit bancar.
Vasile Ursu a oferit gratis comuniştilor un teren care costă azi 3 mln. euro
Noul sediu al comuniştilor se construieşte în centrul istoric al capitalei, pe str. Armenească, şi se află în imediata vecinătate a Preturii şi Judecătoriei sectorului Centru. Suprafaţa totală - 24,7 ari -, obţinută gratis de comunişti, costă astăzi peste 3 mln. euro. Terenul a fost scos din proprietatea municipalităţii şi dăruit comuniştilor, în 2006, pe vremea când Vasile Ursu era primar general interimar. Pe 16 martie 2006, consilierii comunişti şi pepecedişti au votat decizia de a da acest pământ în folosinţă gratuită, în afara licitaţiei, Partidului Comuniştilor. Partidul avea nevoie de el pentru a-şi construi sediul. La mai puţin de un an de la acest cadou, comuniştii l-au numit pe Vasile Ursu în funcţia de ministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Potrivit lui Vasile Ursu, decizia de a acorda terenul respectiv în folosinţa Partidului Comuniştilor a fost una legală. Alexandru Tănase, preşedintele Comisiei juridice pentru ordinea publică şi activitatea administraţiei publice locale, susţine însă că municipalitatea a adoptat o decizie ilegală. „Potrivit Legii privind autoritatea publică locală, înstrăinarea, concesionarea, arenda şi locaţiunea terenurilor aflate în proprietatea autorităţii locale se face doar prin licitaţie publică”, afirmă Alexandru Tănase.
De fapt, edilii locali au dat teren, iar partidul îşi construieşte sediul încălcând o hotărâre de guvern - nr. 978, din 2 septembrie 2004, prin care este pus moratoriu şi interzisă orice construcţie nouă în centrul istoric al Chişinăului, în „zonele protejate, de importanţă naţională”. Teritoriul pe care se construieşte noul sediu cuprinde această zona protejată. În plus, prin aceeaşi hotărâre de guvern, este interzisă orice construcţie în zona istorică a Chişinăului, în special, „pe terenurile aferente blocurilor locative destinate deservirii acestora (sport, odihnă, uscatul rufelor, gazoane etc.)”. Amintim că sediul comuniştilor se înalţă pe teritoriul unui teren de joacă pentru copii
, care a fost demolat. Recent, Partidul Comuniştilor a solicitat primăriei dreptul la privatizarea terenului aferent construcţiei. La una din următoarele şedinţe, Consiliul municipal urmează să supună votului iniţiativa comuniştilor.
«Valiza, gara si... Rusia!» Chisinaul cere Moscovei sa-si retraga «neconditionat» trupele de pe Nistru
urpriza de proportii la Consiliul ministerial anual al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa. Andrei Stratan, ministrul de externe al R. Moldova, a cerut Rusiei sa-si retraga trupele din Transnistria, “neconditionat si transparent”. “Retragerea fortelor militare, a munitiilor si a armamentului rusesc trebuie sa aiba loc in totalitate, neconditionat si in mod transparent”, a solicitat Andrei Stratan in fata ministrilor de externe din tarile membre ale OSCE. “Esecul eforturilor (de reglementare pasnica a conflictului de pe Nistru) decurge din lipsa de vointa politica a unor actori”, a subliniat Stratan, facand o aluzie stravezie la adresa Moscovei. El a precizat ca trupele rusesti de la “frontiera moldo-transnistreana“ trebuie inlocuite cu “o misiune civila”. Stratan nu crede ca un razboi, cum a fost cel din 1992, s-ar mai putea repeta astazi. Igor Smirnov s-a intalnit cu Vladimir Voronin in luna aprilie 2008, pentru prima
data in ultimii sapte ani. De-atunci, orice comunicare intre Chisinau si Tiraspol a fost blocata. Revine oare expresia “Cemadan, vakzal, Rassia!” (Geamantanul, gara si via
Rusia!) din anul 1990? Greu de crezut, desi Voronin vrea sa para patriot inaintea alegerilor din Basarabia.
«O preocupare majora» pentru SUA
William Burns, seful delegatiei americane la Helsinki pentru Consiliul ministerial al OSCE, a subliniat ca prezenta militara rusa din R. Moldova “este o preocupare majora pentru Europa”. Invazia rusa din Georgia i-a determinat pe policitienii occidentali sa priveasca mai atent spre conflictele inghetate din fosta URSS, mai ales ca Moscova a recunoscut independenta Abhaziei si a Osetiei de Sud. O reala ingrijorare provoaca Rusia prin suspendarea unilaterala a Tratatului privind Fortele Conventionale din Europa (CFE). “Suspendarea de catre Rusia a aplicarii CFE si prezenta militara in R. Moldova si in Georgia sunt surse majore de ingrijorare pentru Europa”, a reiterat Burns. Moscova a revenit recent la planul Kozak: R. Moldova sa devina un stat federal, Transnistria sa dobandeasca o larga autonomie, iar noua Armata Rosie sa ramana pe Nistru pentru a veghea la corecta aplicare a planului Kozak. Reamintim ca, la presiunea Occidentului, Vladimir Voronin a refuzat in 2003 sa semneze Planul Kozak, iar presedintele Vladimir Putin si-a anulat calatoria la Chisinau in ultima clipa. “Credem cu adevarat ca planul de pace care a fost respins atunci era eficient si putea fi implementat”, a declarat prim-vicepremierul rus Igor Suvalov, pe 15 noiembrie. William Burns, care a inlocuit-o pe Condoleezza Rice la Helsinki, a cerut din nou Moscovei sa permita intrarea observatorilor europeni in Abhazia si Osetia de Sud. “Este nevoie ca observatorii militari sa aiba acces in tot teritoriul Georgiei, asa cum este el recunoscut de comunitatea internationala”, a spus Burns. Ceea ce nu pricep occidentalii este ca rusii nu au cedat niciodata pe “dai boj” nimic din tot ce au cotropit. R. Moldova este singurul stat din Europa unde stationeaza trupe de ocupatie, fara acordul autoritatilor respective. La adapostul armatei ruse, Transnistria a devenit un bantustan al terorii si al contrabandei cu arme, stupefiante si chiar cu fete. Acolo, minoritatea rusa impune legea in numele intereselor Kremlinului la frontiera cu NATO si cu Uniunea Europeana.
O chestiune de geopolitica
Aflat si el la Helsinki, Lazar Comanescu, seful diplomatiei romane, si-a manifestat si el “regretul” ca nu s-au inregistrat progrese in timpul presedintiei finlandeze a OSCE. “Din nefericire, anul acesta, in pofida eforturilor presedintelui in exercitiu al OSCE si ale misiunii OSCE in R. Moldova, pe care le apreciem foarte mult, dosarul
transnistrean a ramas in mare masura prizonierul politicii la nivel inalt”, a pus punctul pe “i” Lazar Comanescu. Rusia a reusit sa impuna ideea ca Transnistria este o chestiune de geopolitica, iar nu o problema a R. Moldova sau a romanilor pe ansamblu fiindca, dincolo de Nistru, majoritatea relativa a populatiei este formata de moldoveni (romani). “Romania continua sa sustina ferm formatul de negociere 5+2, ca fiind unicul cadru legitim pentru o solutionare a conflictului transnistrean”, a conchis Lazar Comanescu. Rusia vrea alta arhitectura de securitate, in care sa fie marele sambelan. Dmitri Medvedev pledeaza inca din iunie pentru un nou pact de securitate “de la Vancouver la Vladivostok”, care sa cuprinda OSCE, America de Nord, partea asiatica a Rusiei si Asia Centrala. NATO a avertizat ca nu accepta anularea aranjamentelor actuale de securitate. Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, a afirmat raspicat ca tarile aliate sunt multumite de arhitectura actuala a securitatii pe continent, fondata de NATO, UE, OSCE si Consiliul Europei. Iata de ce este foarte importanta extinderea Parteneriatului estic din partea Uniunii Europene asupra R. Moldova, Ucrainei, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului si a Belarusului.
data in ultimii sapte ani. De-atunci, orice comunicare intre Chisinau si Tiraspol a fost blocata. Revine oare expresia “Cemadan, vakzal, Rassia!” (Geamantanul, gara si via
Rusia!) din anul 1990? Greu de crezut, desi Voronin vrea sa para patriot inaintea alegerilor din Basarabia.
«O preocupare majora» pentru SUA
William Burns, seful delegatiei americane la Helsinki pentru Consiliul ministerial al OSCE, a subliniat ca prezenta militara rusa din R. Moldova “este o preocupare majora pentru Europa”. Invazia rusa din Georgia i-a determinat pe policitienii occidentali sa priveasca mai atent spre conflictele inghetate din fosta URSS, mai ales ca Moscova a recunoscut independenta Abhaziei si a Osetiei de Sud. O reala ingrijorare provoaca Rusia prin suspendarea unilaterala a Tratatului privind Fortele Conventionale din Europa (CFE). “Suspendarea de catre Rusia a aplicarii CFE si prezenta militara in R. Moldova si in Georgia sunt surse majore de ingrijorare pentru Europa”, a reiterat Burns. Moscova a revenit recent la planul Kozak: R. Moldova sa devina un stat federal, Transnistria sa dobandeasca o larga autonomie, iar noua Armata Rosie sa ramana pe Nistru pentru a veghea la corecta aplicare a planului Kozak. Reamintim ca, la presiunea Occidentului, Vladimir Voronin a refuzat in 2003 sa semneze Planul Kozak, iar presedintele Vladimir Putin si-a anulat calatoria la Chisinau in ultima clipa. “Credem cu adevarat ca planul de pace care a fost respins atunci era eficient si putea fi implementat”, a declarat prim-vicepremierul rus Igor Suvalov, pe 15 noiembrie. William Burns, care a inlocuit-o pe Condoleezza Rice la Helsinki, a cerut din nou Moscovei sa permita intrarea observatorilor europeni in Abhazia si Osetia de Sud. “Este nevoie ca observatorii militari sa aiba acces in tot teritoriul Georgiei, asa cum este el recunoscut de comunitatea internationala”, a spus Burns. Ceea ce nu pricep occidentalii este ca rusii nu au cedat niciodata pe “dai boj” nimic din tot ce au cotropit. R. Moldova este singurul stat din Europa unde stationeaza trupe de ocupatie, fara acordul autoritatilor respective. La adapostul armatei ruse, Transnistria a devenit un bantustan al terorii si al contrabandei cu arme, stupefiante si chiar cu fete. Acolo, minoritatea rusa impune legea in numele intereselor Kremlinului la frontiera cu NATO si cu Uniunea Europeana.
O chestiune de geopolitica
Aflat si el la Helsinki, Lazar Comanescu, seful diplomatiei romane, si-a manifestat si el “regretul” ca nu s-au inregistrat progrese in timpul presedintiei finlandeze a OSCE. “Din nefericire, anul acesta, in pofida eforturilor presedintelui in exercitiu al OSCE si ale misiunii OSCE in R. Moldova, pe care le apreciem foarte mult, dosarul
transnistrean a ramas in mare masura prizonierul politicii la nivel inalt”, a pus punctul pe “i” Lazar Comanescu. Rusia a reusit sa impuna ideea ca Transnistria este o chestiune de geopolitica, iar nu o problema a R. Moldova sau a romanilor pe ansamblu fiindca, dincolo de Nistru, majoritatea relativa a populatiei este formata de moldoveni (romani). “Romania continua sa sustina ferm formatul de negociere 5+2, ca fiind unicul cadru legitim pentru o solutionare a conflictului transnistrean”, a conchis Lazar Comanescu. Rusia vrea alta arhitectura de securitate, in care sa fie marele sambelan. Dmitri Medvedev pledeaza inca din iunie pentru un nou pact de securitate “de la Vancouver la Vladivostok”, care sa cuprinda OSCE, America de Nord, partea asiatica a Rusiei si Asia Centrala. NATO a avertizat ca nu accepta anularea aranjamentelor actuale de securitate. Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, a afirmat raspicat ca tarile aliate sunt multumite de arhitectura actuala a securitatii pe continent, fondata de NATO, UE, OSCE si Consiliul Europei. Iata de ce este foarte importanta extinderea Parteneriatului estic din partea Uniunii Europene asupra R. Moldova, Ucrainei, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului si a Belarusului.
Zapata, cel mai bun portar in etapa a cincea a Ligii Campionilor
Portarul columbian al FC Steaua, Robinson Zapata, a fost ales cel mai bun goalkeeper în echipa acestei săptămâni de Liga Campionilor, într-un top Eurosport, chiar dacă echipa sa a primit trei goluri la Munchen, în etapa a cincea a competiţiei.
"Este adevărat că echipa română a părăsit competiţia după ce Bayern a învins-o confortabil cu 3-0, dar înfrângerea se putea transforma într-o mare umilinţă dacă nu erau paradele portarului columbian", a fost motivul alegerii lui Zapata drept portarul etapei a cincea a Ligii Campionilor.
Eliminată din Liga Campionilor, Steaua mai are şansa calificării de pe locul trei în 16-imile Cupei UEFA, dacă învinge pe Fiorentina în ultima etapă a grupei F.
Partida Steaua - AC Fiorentina, din etapa a VI-a, ultima, a grupei F a Ligii Campionilor, se va disputa la 10 decembrie, de la ora 21:45, pe stadionul din Bulevardul Ghencea.
"Este adevărat că echipa română a părăsit competiţia după ce Bayern a învins-o confortabil cu 3-0, dar înfrângerea se putea transforma într-o mare umilinţă dacă nu erau paradele portarului columbian", a fost motivul alegerii lui Zapata drept portarul etapei a cincea a Ligii Campionilor.
Eliminată din Liga Campionilor, Steaua mai are şansa calificării de pe locul trei în 16-imile Cupei UEFA, dacă învinge pe Fiorentina în ultima etapă a grupei F.
Partida Steaua - AC Fiorentina, din etapa a VI-a, ultima, a grupei F a Ligii Campionilor, se va disputa la 10 decembrie, de la ora 21:45, pe stadionul din Bulevardul Ghencea.
Rapidiştii îi reproşează lui Peseiro antrenamentele din ziua meciului
Peseiro a pierdut orice sprijin în Giuleşti. După Copos, şi fotbaliştii au sărit la gâtul antrenorului, pe care îl acuză că îi oboseşte îngrozitor cu antrenamente în ziua meciului.
La Rapid e haos. Fotbaliştii îşi acuză antrenorul că îi rupe cu antrenamentele în ziua meciului şi au dat bir cu fugiţii din cantonament. Primul
este Julio Cesar despre care nimeni nu ştie nimic. Mai mult, Bozovici, Jalovici şi Vella s-au dat loviţi pentru meciul de la Iaşi.
"Nu comentez, sunt deciziile antrenorului", a declarat Costin Lazăr.
O victorie la Iaşi le-ar face sărbătorile fericite rapidiştilor. Ar încasa primele după o pauză de două luni şi ar aştepta primăvara după loc de cupa UEFA.
"Pentru jucători e mai greu să se mobilizeze la ultimul meci. Stau cu gândul la vacanţă. Trebuie să luăm trei puncte pentru a avea şanse la podium", a mai spus Lazăr.
Şi Cesinha va lipsi la Iaşi pentru că este accidentat la genunchi.
La Rapid e haos. Fotbaliştii îşi acuză antrenorul că îi rupe cu antrenamentele în ziua meciului şi au dat bir cu fugiţii din cantonament. Primul
este Julio Cesar despre care nimeni nu ştie nimic. Mai mult, Bozovici, Jalovici şi Vella s-au dat loviţi pentru meciul de la Iaşi.
"Nu comentez, sunt deciziile antrenorului", a declarat Costin Lazăr.
O victorie la Iaşi le-ar face sărbătorile fericite rapidiştilor. Ar încasa primele după o pauză de două luni şi ar aştepta primăvara după loc de cupa UEFA.
"Pentru jucători e mai greu să se mobilizeze la ultimul meci. Stau cu gândul la vacanţă. Trebuie să luăm trei puncte pentru a avea şanse la podium", a mai spus Lazăr.
Şi Cesinha va lipsi la Iaşi pentru că este accidentat la genunchi.
Maurizio Trombetta ramane la CFR si din iarna
aurizio Trombetta are postul asigurat dupa anuntul
facut de Iuliu Muresan!
"Nu-l schimbam pe Trombetta in iarna. El este singurul antrenor la CFR Cluj. Mai avem nevoie de jucatori pe doua posturi care sunt mai neacoperite. Impreuna cu antrenorul vom decide ce vom face", a declarat Iuliu Muresan pentru Sport.ro.
... despre transferul lui Eugen Trica la Anorthosis: "Trica este un jucator esential pentru noi, a dat si o pasa de gol. Mai are un an si jumatate de contract cu el. CFR Cluj are nevoie de Trica. Nu sunt foarte ferm ca nu ne vom desparti de el"
... despre transferul lui Nicolae Dica la CFR Cluj: "Dica il stim cu totii, este un jucator foarte bun. S-ar integra bine in jocul nostru. Este destul de dificil de realizat transferul".
facut de Iuliu Muresan!
"Nu-l schimbam pe Trombetta in iarna. El este singurul antrenor la CFR Cluj. Mai avem nevoie de jucatori pe doua posturi care sunt mai neacoperite. Impreuna cu antrenorul vom decide ce vom face", a declarat Iuliu Muresan pentru Sport.ro.
... despre transferul lui Eugen Trica la Anorthosis: "Trica este un jucator esential pentru noi, a dat si o pasa de gol. Mai are un an si jumatate de contract cu el. CFR Cluj are nevoie de Trica. Nu sunt foarte ferm ca nu ne vom desparti de el"
... despre transferul lui Nicolae Dica la CFR Cluj: "Dica il stim cu totii, este un jucator foarte bun. S-ar integra bine in jocul nostru. Este destul de dificil de realizat transferul".
Mureşan: "Îl vreau pe Pulhac! Aştept să fie liber de contract"
estea că fundaşul Cristi Pulhac va fi disponibilizat de Dinamo a făcut repede turul oamenilor de fotbal. În acest sens, preşedintele celor de la CFR Cluj, Iuliu Mureşan, a declarat că ar fi interesat de fundaşul de bandă de la Dinamo, dar că aşteaptă să fie făcut liber de contract.
"Mă interesează Pulhac. Aştept să fie făcut şi liber de contract. O să aducem doi jucători la CFR în această iarnă, dar nu vreau să spun pe ce posturi", a spus Muresan la Informatia pe Sport.ro.
"Mă interesează Pulhac. Aştept să fie făcut şi liber de contract. O să aducem doi jucători la CFR în această iarnă, dar nu vreau să spun pe ce posturi", a spus Muresan la Informatia pe Sport.ro.
Răzvan Lucescu: „Plec doar în străinătate“
Răzvan Lucescu nu e nici pe departe subiectul perfect al zilelor noastre. Nu pentru că nu ar avea bun-simţ, nu ar vorbi elegant, calm şi sigur pe el, ci pentru că nu oferă „bombe” mediatice, ceea ce în tendinţa presei actuale te poate transforma într-un personaj neinteresant. Şi, totuşi, Lucescu jr demonstrează contrariul.
Se spune că eşti un antrenor la modă.
Da? În ce sens, că mă îmbrac frumos şi îmi dau părul cu gel, sau pentru că am rezultate?
Şi, şi.
OK. Mă bucur că sunt apreciat, dar pentru public e mai importantă latura profesională. Acasă are cine să mă aprecieze. Probabil că nu aş avea aceeaşi imagine dacă aş fi cu echipa pe ultimul loc.
În ce stadiu al carierei de antrenor eşti acum?
La început. Am abia patru ani de când m-am apucat, deşi unii poate s-au plictisit de mine. Încep să mă maturizez profesional şi vreau să acumulez şi mai mult. Cât de mult pot. Sunt mulţumit că am avut nişte performanţe, dar vreau mai mult.
Visezi fotbal?
Nu chiar. De obicei nu prea visez. Dar mă scol şi mă culc cu fotbalul în cap. Am obiceiurile mele. Dimineaţa fac o baie şi o jumătate de oră citesc diverse materiale. Seara adorm cu o carte de fotbal în mână.
Ai învăţat asta de la tatăl tău?
Când era el la început nu existau atât de multe posibilităţi de informare, dar ţin minte că mergea să vadă multe, multe meciuri. Oricum, eu şi tata suntem oameni diferiţi. Îl respect enorm, am învăţat foarte multe de la el, dar de multe ori avem păreri diferite despre fotbal.
Vorbiţi despre asta?
Normal. Vorbim în fiecare zi despre echipele noastre. Ne punem întrebări unul altuia, dar nu ne implicăm mai mult.
Spune-mi o diferenţă de opinii între voi.
Tata susţine că la fazele fixe trebuie făcut marcaj om la om, eu îl prefer pe cel în zonă.
Vă certaţi pe tema asta?
Nu, pentru că tata e foarte orgolios, iar eu renunţ în favoarea lui. Ascult de părinţi.
Ai face echipă cu el pe banca
tehnică?
E o variantă imposibilă.
Este Lucescu un brand în antrenoratul românesc?
Da. Nu vorbesc de performanţele lui tata, dar şi eu am fost implicat în două premiere mondiale. Primul
meci între tată şi fiu, Şahtior - Rapid, şi prima semifinală românească de cupă europeană, Rapid - Steaua. Am respect pentru toţi antrenorii, dar unii nu au obţinut într-o carieră cât am obţinut eu în p
Se spune că eşti un antrenor la modă.
Da? În ce sens, că mă îmbrac frumos şi îmi dau părul cu gel, sau pentru că am rezultate?
Şi, şi.
OK. Mă bucur că sunt apreciat, dar pentru public e mai importantă latura profesională. Acasă are cine să mă aprecieze. Probabil că nu aş avea aceeaşi imagine dacă aş fi cu echipa pe ultimul loc.
În ce stadiu al carierei de antrenor eşti acum?
La început. Am abia patru ani de când m-am apucat, deşi unii poate s-au plictisit de mine. Încep să mă maturizez profesional şi vreau să acumulez şi mai mult. Cât de mult pot. Sunt mulţumit că am avut nişte performanţe, dar vreau mai mult.
Visezi fotbal?
Nu chiar. De obicei nu prea visez. Dar mă scol şi mă culc cu fotbalul în cap. Am obiceiurile mele. Dimineaţa fac o baie şi o jumătate de oră citesc diverse materiale. Seara adorm cu o carte de fotbal în mână.
Ai învăţat asta de la tatăl tău?
Când era el la început nu existau atât de multe posibilităţi de informare, dar ţin minte că mergea să vadă multe, multe meciuri. Oricum, eu şi tata suntem oameni diferiţi. Îl respect enorm, am învăţat foarte multe de la el, dar de multe ori avem păreri diferite despre fotbal.
Vorbiţi despre asta?
Normal. Vorbim în fiecare zi despre echipele noastre. Ne punem întrebări unul altuia, dar nu ne implicăm mai mult.
Spune-mi o diferenţă de opinii între voi.
Tata susţine că la fazele fixe trebuie făcut marcaj om la om, eu îl prefer pe cel în zonă.
Vă certaţi pe tema asta?
Nu, pentru că tata e foarte orgolios, iar eu renunţ în favoarea lui. Ascult de părinţi.
Ai face echipă cu el pe banca
tehnică?
E o variantă imposibilă.
Este Lucescu un brand în antrenoratul românesc?
Da. Nu vorbesc de performanţele lui tata, dar şi eu am fost implicat în două premiere mondiale. Primul
meci între tată şi fiu, Şahtior - Rapid, şi prima semifinală românească de cupă europeană, Rapid - Steaua. Am respect pentru toţi antrenorii, dar unii nu au obţinut într-o carieră cât am obţinut eu în p
România a pierdut şefia grupei I a preliminariilor CE din 2010
uedia a învins Polonia, într-un meci disputat pe teren
propriu, cu scorul de 27-24 şi a surclasat naţionala de handbal masculin a României în clasamentul grupei I a preliminariilor pentru Campionatul European din 2010. Nordicii ocupă primul loc în grupa I, cu patru puncte din două meciuri, în timp ce România se află pe locul secund, tot cu patru puncte, dar din trei partide.
Duminică, de la ora 11.00, România lui Aihan Omer se va duela chiar cu Suedia, la Reşiţa, în cea de-a patra partidă a grupei, ultima din 2008 pentru tricolori. Meciurile retur se vor juca în 2009, primul
pentru România fiind programat tot cu Suedia, pe data de 10 sau 11 iunie.
propriu, cu scorul de 27-24 şi a surclasat naţionala de handbal masculin a României în clasamentul grupei I a preliminariilor pentru Campionatul European din 2010. Nordicii ocupă primul loc în grupa I, cu patru puncte din două meciuri, în timp ce România se află pe locul secund, tot cu patru puncte, dar din trei partide.
Duminică, de la ora 11.00, România lui Aihan Omer se va duela chiar cu Suedia, la Reşiţa, în cea de-a patra partidă a grupei, ultima din 2008 pentru tricolori. Meciurile retur se vor juca în 2009, primul
pentru România fiind programat tot cu Suedia, pe data de 10 sau 11 iunie.
Cupa UEFA: rezultate si marcatori
Cupa UEFA - Grupa A
FINAL / Schalke - Manchester City 0-2 (Mwaruwari '33, Ireland '67)
FINAL / Paris S.G. - Racing Santander 2-2 (Kezman '5, Luyindula '32 / Traore '39 - autogol, Colsa '56)
Cupa UEFA - Grupa B
FINAL / Galatasaray - Metalist Kharkiv 0-1 (Edmar '81)
FINAL / Olympiakos Pireu - Benfica 5-1 (Galletti '5, Patsatzoglou '18, Diogo '21, '53, Belluschi '44 / Luiz '33)
Cupa UEFA - Grupa C
FINAL / Partizan Belgrad - Standard Liege 0-1 (Camargo '36)
FINAL / Sampdoria - Stuttgart 1-1 (Sammarco '39 / Marica '5)
Cupa UEFA - Grupa D
FINAL / NEC Nijmegen - Tottenham H. 0-1 (O'Hara '14)
FINAL / Dinamo Zagreb - Spartak Moscova 0-1 (Saenko '75)
Cupa UEFA - Grupa E
FINAL / Portsmouth - AC Milan 2-2 (Kaboul '62, Kanu '73 / Ronaldinho '84, Inzaghi '90+2)
23:30 Braga - Wolfsburg 1-1 (Ze '6 / Dzeko '24)
Cupa UEFA - Grupa F
FINAL / 19:30 Zilina - Slavia Praga 0-0
FINAL / Hamburger SV - Ajax Amsterdam 0-1 (Leonardo '77)
Cupa UEFA - Grupa G
FINAL / Club Brugge - Saint-Etienne 1-1 (Vargas '49 / Gligliotti '44)
FINAL / Rosenborg - Valencia 0-4 (Mata '21, Hernandez '76, Baraja '87, Joaquin '90)
Cupa UEFA - Grupa H
FINAL / CSKA Moscova - Lech Poznan 2-1 (Dzagoev '31, Zhirkov '45 / '66 Stilic)
FINAL / Deportivo La Coruna - Feyenoord Rotterdam 3-0 (Lopo '29, Hofland '50, Guardado '51)
FINAL / Schalke - Manchester City 0-2 (Mwaruwari '33, Ireland '67)
FINAL / Paris S.G. - Racing Santander 2-2 (Kezman '5, Luyindula '32 / Traore '39 - autogol, Colsa '56)
Cupa UEFA - Grupa B
FINAL / Galatasaray - Metalist Kharkiv 0-1 (Edmar '81)
FINAL / Olympiakos Pireu - Benfica 5-1 (Galletti '5, Patsatzoglou '18, Diogo '21, '53, Belluschi '44 / Luiz '33)
Cupa UEFA - Grupa C
FINAL / Partizan Belgrad - Standard Liege 0-1 (Camargo '36)
FINAL / Sampdoria - Stuttgart 1-1 (Sammarco '39 / Marica '5)
Cupa UEFA - Grupa D
FINAL / NEC Nijmegen - Tottenham H. 0-1 (O'Hara '14)
FINAL / Dinamo Zagreb - Spartak Moscova 0-1 (Saenko '75)
Cupa UEFA - Grupa E
FINAL / Portsmouth - AC Milan 2-2 (Kaboul '62, Kanu '73 / Ronaldinho '84, Inzaghi '90+2)
23:30 Braga - Wolfsburg 1-1 (Ze '6 / Dzeko '24)
Cupa UEFA - Grupa F
FINAL / 19:30 Zilina - Slavia Praga 0-0
FINAL / Hamburger SV - Ajax Amsterdam 0-1 (Leonardo '77)
Cupa UEFA - Grupa G
FINAL / Club Brugge - Saint-Etienne 1-1 (Vargas '49 / Gligliotti '44)
FINAL / Rosenborg - Valencia 0-4 (Mata '21, Hernandez '76, Baraja '87, Joaquin '90)
Cupa UEFA - Grupa H
FINAL / CSKA Moscova - Lech Poznan 2-1 (Dzagoev '31, Zhirkov '45 / '66 Stilic)
FINAL / Deportivo La Coruna - Feyenoord Rotterdam 3-0 (Lopo '29, Hofland '50, Guardado '51)
Muzeu dedicat Titanicului, inaugurat la Belfast în 2012
n muzeu dedicat celebrului vas Titanic va fi inaugurat în 2012, la Belfast, oraşul în care a fost construit pachebotul, potrivit AFP. Guvernul Irlandei de Nord a aprobat finanţarea publică a muzeului cu suma de 119 milioane de euro
. Clădirea va fi ridicată pe locul unde s-a aflat şantierul naval care a construit vasul transatlantic. Muzeul va primi
aproape 400.000 de vizitatori anual, potrivit estimărilor autorităţilor.
Lucrările vor începe în 2009 şi se vor finaliza înainte de 2012, când se va comemora centenarul naufragiului pachebotului Titanic, care a provocat moartea a 1.500 de persoane.
Vasul s-a scufundat după ce s-a ciocnit de un aisberg în Oceanul Atlantic.
Contruirea muzeului face parte dintr-un program
de reconstrucţie a principalului oraş din Irlanda de Nord, Belfast, care a suferit mult de pe urma celor 30 de ani de violente confruntări interreligioase.
Planul de reconstrucţie este evaluat la 300 de milioane de euro şi include construirea unei străzi cu valoare simbolică, ce leagă estul oraşului de vestul confruntat cu violenţe civile între sfârşitul anilor '60 şi 1998. Perioada a rămas cunoscută în istorie sub denumirea de "Troubles".
. Clădirea va fi ridicată pe locul unde s-a aflat şantierul naval care a construit vasul transatlantic. Muzeul va primi
aproape 400.000 de vizitatori anual, potrivit estimărilor autorităţilor.
Lucrările vor începe în 2009 şi se vor finaliza înainte de 2012, când se va comemora centenarul naufragiului pachebotului Titanic, care a provocat moartea a 1.500 de persoane.
Vasul s-a scufundat după ce s-a ciocnit de un aisberg în Oceanul Atlantic.
Contruirea muzeului face parte dintr-un program
de reconstrucţie a principalului oraş din Irlanda de Nord, Belfast, care a suferit mult de pe urma celor 30 de ani de violente confruntări interreligioase.
Planul de reconstrucţie este evaluat la 300 de milioane de euro şi include construirea unei străzi cu valoare simbolică, ce leagă estul oraşului de vestul confruntat cu violenţe civile între sfârşitul anilor '60 şi 1998. Perioada a rămas cunoscută în istorie sub denumirea de "Troubles".
Alba-ca-Zapada si cei sapte calugari
"Alba ca zapada", un spectacol de dans contemporan al companiei
Ballet Prelojcaj din Franta, va avea trei reprezentatii in acest weekend (azi si maine ora 19.30, duminica ora 17.00) la Teatrul National din Bucuresti. Renumitul coregraf francez de origine albaneza, Angelin Prelojcaj, i-a reunit pentru acest proiect pe toti cei 26 de dansatori ai trupei lui intr-un spectacol vizual, pe cele mai frumoase pagini simfonice ale lui Gustav Mahler.
"Imi doream foarte mult sa spun o poveste, sa deschid o paranteza feerica si fermecata. Asta ca sa nu cad in rutina, fara indoiala. Dar si pentru ca ador basmele, ador povestile, ca noi
toti de altfel. Am ramas fidel versiunii Fratilor Grimm, cu exceptia catorva variatiuni personale, bazate pe propria-mi analiza a simbolurilor din poveste. (...) Personajul principal al povestii este mama vitrega. In spectacol am pus accentul tocmai pe vointa ei narcisista de a nu renunta la puterea de seductie si la rolul de femeie, chiar cu pretul sacrificiului fiicei sale vitrege.", a declarat Prelojcaj. Acesta a adaugat ca spectacolul se adreseaza tuturor, "simbolurile vorbesc deopotriva adultilor si copiilor
", tocmai de aceea ii plac asa mult povestile.
Asistentul coregraf Claudia de Smet a marturisit ca spectacolul este bazat mai degraba pe desenele animate realizate de Walt Disney decat pe povestea Fratilor Grimm. Personajele din poveste au fost pastrate, cu mici modificari. Astfel, piticii din basm sunt prezentati ca fiind calugari, deoarece, potrivit unor studii de psihanaliza povestilor, erau fiinte asexuate.
O poveste in imagini
Dansatorii au recunoscut ca, intr-o prima
faza, hainele create de celebrul designer Jean-Paul Gaultier i-au deranjat. Interpreta personajului Alba-ca-Zapada, Nagisa Shirai, a spus ca, la repetitiile de inceput, hainele o faceau sa se simta goala. "Nu este nici un spectacol clasic, nici unul contemporan. Spectacolul trebuie privit altfel, spectatorul trebuie sa primeasca mesajul pur si simplu", a adaugat aceasta.
Spectacolul, creat anul acesta in cadrul Bienalei de dans de la Lyon, a fost prezentat si la Paris, in octombrie, constituind unul dintre momentele deosebite ale sezonului cultural european din perioada presedintiei franceze la Uniunea Europeana. Didier Montagne, directorul adjunct al Institutului Francez din Bucuresti, a precizat ca biletele se vindeau la Paris pe piata neagra, de aceea considera ca reprezentatiile de la Bucuresti sunt "un imens cadou pentru spectator".
"Alba ca zapada" a fost apreciata de presa franceza ca o "fabuloasa poveste in imagini, ce scoate la iveala secvente de o frumusete
sclipitoare".
Ballet Prelojcaj din Franta, va avea trei reprezentatii in acest weekend (azi si maine ora 19.30, duminica ora 17.00) la Teatrul National din Bucuresti. Renumitul coregraf francez de origine albaneza, Angelin Prelojcaj, i-a reunit pentru acest proiect pe toti cei 26 de dansatori ai trupei lui intr-un spectacol vizual, pe cele mai frumoase pagini simfonice ale lui Gustav Mahler.
"Imi doream foarte mult sa spun o poveste, sa deschid o paranteza feerica si fermecata. Asta ca sa nu cad in rutina, fara indoiala. Dar si pentru ca ador basmele, ador povestile, ca noi
toti de altfel. Am ramas fidel versiunii Fratilor Grimm, cu exceptia catorva variatiuni personale, bazate pe propria-mi analiza a simbolurilor din poveste. (...) Personajul principal al povestii este mama vitrega. In spectacol am pus accentul tocmai pe vointa ei narcisista de a nu renunta la puterea de seductie si la rolul de femeie, chiar cu pretul sacrificiului fiicei sale vitrege.", a declarat Prelojcaj. Acesta a adaugat ca spectacolul se adreseaza tuturor, "simbolurile vorbesc deopotriva adultilor si copiilor
", tocmai de aceea ii plac asa mult povestile.
Asistentul coregraf Claudia de Smet a marturisit ca spectacolul este bazat mai degraba pe desenele animate realizate de Walt Disney decat pe povestea Fratilor Grimm. Personajele din poveste au fost pastrate, cu mici modificari. Astfel, piticii din basm sunt prezentati ca fiind calugari, deoarece, potrivit unor studii de psihanaliza povestilor, erau fiinte asexuate.
O poveste in imagini
Dansatorii au recunoscut ca, intr-o prima
faza, hainele create de celebrul designer Jean-Paul Gaultier i-au deranjat. Interpreta personajului Alba-ca-Zapada, Nagisa Shirai, a spus ca, la repetitiile de inceput, hainele o faceau sa se simta goala. "Nu este nici un spectacol clasic, nici unul contemporan. Spectacolul trebuie privit altfel, spectatorul trebuie sa primeasca mesajul pur si simplu", a adaugat aceasta.
Spectacolul, creat anul acesta in cadrul Bienalei de dans de la Lyon, a fost prezentat si la Paris, in octombrie, constituind unul dintre momentele deosebite ale sezonului cultural european din perioada presedintiei franceze la Uniunea Europeana. Didier Montagne, directorul adjunct al Institutului Francez din Bucuresti, a precizat ca biletele se vindeau la Paris pe piata neagra, de aceea considera ca reprezentatiile de la Bucuresti sunt "un imens cadou pentru spectator".
"Alba ca zapada" a fost apreciata de presa franceza ca o "fabuloasa poveste in imagini, ce scoate la iveala secvente de o frumusete
sclipitoare".
Un titan al scenografiei, expus la Bucureşti
În cadrul Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa (UTE) a fost vernisată miercuri, la Teatrul Naţional din Bucureşti, o expoziţie de scenografie ce poartă semnătura lui Ezio Frigerio, un adevărat revoluţionar al mizanscenei europene.
La venisaj au vorbit despre opera lui Frigerio Alexandru Darie, director al Teatrului Bulandra şi preşedinte al UTE, regizorul francez Roger Planchon, Georgio Ursini, curatorul expoziţiei, şi Elie Malka, director al UTE.
Colaborator al unor mari regizori, precum Giorgio Strehler, Luca Ronconi sau Werner Hertzog, Frigerio a reuşit, după cum a spus Roger Planchon, să recupereze întreaga memorie a teatrului. “Dacă se monta o tragedie antică, decorurile sale aminteau de amfiteatrul grec, iar dacă era vorba de o piesă de secol XVII, scenografia sa părea a fi întocmai din acele vremuri.” Planchon, care a colaborat cu Frigerio la aproape 20 de spectacole, şi-a amintit că scenograful, care fusese comandant de vas în tinereţe, îşi conducea atelierul cu o mână de fier.
“Era un tip imposibil, adesea dictatorial, în atelier se auzeau tot timpul numai urletele lui, dar e inutil să mai spun că îl adoram cu toţii pentru că era un artist de geniu.” Glumind, Elie Malka a spus că a trebuit să aştepte ca întemeietorul UTE, Giorgio Strehler, să “treacă în lumea de dincolo” pentru a putea face această expoziţie pentru că între bătrânul patriarh al teatrului şi scenograful său se dezvoltase o relaţie de tip love&hate, fiind tot timpul certaţi, dar neputând “trăi” unul fără celălalt.
Expoziţia, care se întinde de la foaierul de la parter până la cel de la etaj
, include schiţe ale scenografului italian, fotografii, machete, dar şi decoruri în mărime naturală, cum e cazul celui de la cel mai longeviv spectacol al lui Giorgio Strehler, “Arlecchino, slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, montat la Piccolo Teatro din Milano, spectacol ce se joacă de la premiera din 1947 până în zilele noastre, avându-l în rolul principal pe legendarul actor Ferruccio Soleri. Spre amuzamentul celor prezenţi la vernisaj, dintr-un cufăr şi-a făcut apariţia Arlechino însuşi (interpretat de actorul Adrian Ciobanu), îmbrăcat cu costumul original creat în 1947.
La venisaj au vorbit despre opera lui Frigerio Alexandru Darie, director al Teatrului Bulandra şi preşedinte al UTE, regizorul francez Roger Planchon, Georgio Ursini, curatorul expoziţiei, şi Elie Malka, director al UTE.
Colaborator al unor mari regizori, precum Giorgio Strehler, Luca Ronconi sau Werner Hertzog, Frigerio a reuşit, după cum a spus Roger Planchon, să recupereze întreaga memorie a teatrului. “Dacă se monta o tragedie antică, decorurile sale aminteau de amfiteatrul grec, iar dacă era vorba de o piesă de secol XVII, scenografia sa părea a fi întocmai din acele vremuri.” Planchon, care a colaborat cu Frigerio la aproape 20 de spectacole, şi-a amintit că scenograful, care fusese comandant de vas în tinereţe, îşi conducea atelierul cu o mână de fier.
“Era un tip imposibil, adesea dictatorial, în atelier se auzeau tot timpul numai urletele lui, dar e inutil să mai spun că îl adoram cu toţii pentru că era un artist de geniu.” Glumind, Elie Malka a spus că a trebuit să aştepte ca întemeietorul UTE, Giorgio Strehler, să “treacă în lumea de dincolo” pentru a putea face această expoziţie pentru că între bătrânul patriarh al teatrului şi scenograful său se dezvoltase o relaţie de tip love&hate, fiind tot timpul certaţi, dar neputând “trăi” unul fără celălalt.
Expoziţia, care se întinde de la foaierul de la parter până la cel de la etaj
, include schiţe ale scenografului italian, fotografii, machete, dar şi decoruri în mărime naturală, cum e cazul celui de la cel mai longeviv spectacol al lui Giorgio Strehler, “Arlecchino, slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, montat la Piccolo Teatro din Milano, spectacol ce se joacă de la premiera din 1947 până în zilele noastre, avându-l în rolul principal pe legendarul actor Ferruccio Soleri. Spre amuzamentul celor prezenţi la vernisaj, dintr-un cufăr şi-a făcut apariţia Arlechino însuşi (interpretat de actorul Adrian Ciobanu), îmbrăcat cu costumul original creat în 1947.
marți, 7 iulie 2009
Osetia nu e Kosovo, domnule preşedinte!
ircea Marian: "Presa română este încântată: Băsescu- „salvamarul“ vizitează, în două zile, cinci ţări din regiunea Mării Negre, inclusiv Georgia".
Preşedintele României „pune umărul la alungarea ruşilor din Caucaz“, scriu ziariştii. Turneul are „acordul Uniunii Europene“, anunţă surse bine informate, care sugerează că şeful statului român ar fi emisarul celor de la Bruxelles.
În fapt, cu tot respectul pentru efortul fizic depus de Traian Băsescu, România nu prea are resurse să contribuie la rezolvarea conflictului din Georgia. Pentru a reuşi o mediere, ar fi trebuit ca Băsescu să fi fost primit şi de liderii de la Kremlin, ceea ce nu s-a întâmplat. Ar fi interesant să aflăm - dar, probabil, nu vom reuşi - dacă diplomaţia de la Bucureşti a încercat să aranjeze şi o vizită la Moscova...
În aceste condiţii, cam tot ceea ce poate obţine preşedintele României este să sondeze terenul în legătură cu perspectivele conductei Nabucco. În primul rând, deocamdată nu este clar dacă ruşii nu-şi vor instala trupele exact pe acea porţiune din teritoriul georgian prin care va trece şi această conductă. Dar, pornind de la premisa optimistă că acest lucru nu se va întâmpla, Moscova mai are o strategie pentru a distruge proiectul: Gazprom intenţionează să cumpere toate gazele
produse de statele din zona Caspicii - în primul rând, din Turkmenistan - care ar putea alimenta această conductă.
În rest, turneul-fulger al preşedintelui Băsescu este destinat consumului intern. Cu un an înainte de alegeri, el vrea să arate că are iniţiativă în politica externă. În plus
, deşi Emil Constantinescu a decredibilizat sintagma, Băsescu pozează şi el în postura liderului regional care domină spaţiul Mării Negre. În realitate, tocmai datorită presiunii electorale, preşedintele României a fost extrem de prudent. S-a ferit să condamne agresiunea Rusiei şi nu s-a alăturat şefilor de stat din Polonia şi din Ţările Baltice, atunci când aceştia au format un scut uman în apărarea oraşului Tbilisi.
Preşedintele României „pune umărul la alungarea ruşilor din Caucaz“, scriu ziariştii. Turneul are „acordul Uniunii Europene“, anunţă surse bine informate, care sugerează că şeful statului român ar fi emisarul celor de la Bruxelles.
În fapt, cu tot respectul pentru efortul fizic depus de Traian Băsescu, România nu prea are resurse să contribuie la rezolvarea conflictului din Georgia. Pentru a reuşi o mediere, ar fi trebuit ca Băsescu să fi fost primit şi de liderii de la Kremlin, ceea ce nu s-a întâmplat. Ar fi interesant să aflăm - dar, probabil, nu vom reuşi - dacă diplomaţia de la Bucureşti a încercat să aranjeze şi o vizită la Moscova...
În aceste condiţii, cam tot ceea ce poate obţine preşedintele României este să sondeze terenul în legătură cu perspectivele conductei Nabucco. În primul rând, deocamdată nu este clar dacă ruşii nu-şi vor instala trupele exact pe acea porţiune din teritoriul georgian prin care va trece şi această conductă. Dar, pornind de la premisa optimistă că acest lucru nu se va întâmpla, Moscova mai are o strategie pentru a distruge proiectul: Gazprom intenţionează să cumpere toate gazele
produse de statele din zona Caspicii - în primul rând, din Turkmenistan - care ar putea alimenta această conductă.
În rest, turneul-fulger al preşedintelui Băsescu este destinat consumului intern. Cu un an înainte de alegeri, el vrea să arate că are iniţiativă în politica externă. În plus
, deşi Emil Constantinescu a decredibilizat sintagma, Băsescu pozează şi el în postura liderului regional care domină spaţiul Mării Negre. În realitate, tocmai datorită presiunii electorale, preşedintele României a fost extrem de prudent. S-a ferit să condamne agresiunea Rusiei şi nu s-a alăturat şefilor de stat din Polonia şi din Ţările Baltice, atunci când aceştia au format un scut uman în apărarea oraşului Tbilisi.
Mardeiasii de profesie ai economiei de piata
i vezi la tot pasul, pazind magazinele de firma
, intrarile in cladirile de birouri
si banci, restaurantele de lux si cluburile de fite din marile orase. Se fåtåie fara motiv printre clienti, iti stau in coasta ca o sula, le simti rasuflarea apasata in ceafa si iti matura muschii fesieri cu vårful tomfei, bulanul de cauciuc cu måner pe care il poarta cu måndrie, precum Hercule ghioaga, pe care il tin ingropat in clestele de fier al pumnului drept. Pentru a realiza o priza totala, in care simti ca tomfa iti infrunzeste direct din brat, ca o tufa de Venetia sau ca un copil
din flori, se recomanda sa dormi cu arma sub perna. Sunt impopotonati in uniforme care le imita in detaliu pe cele ale politistilor americani, au numere la reverul camasii, precum cei din NYPD, dar care nu reprezinta nimic, nici macar numarul de la bocanc sau cizma, au cintiroane cu catarame alamuite, la care poarta tot arsenalul de instrumente de descurajare a oricarei categorii de inamici: spreiuri cu iz de piper si ardei iute, aparate de socuri electrice, cartuse cu gaze
puturoase, lanterne, lanturi, catuse, sårma de bagat in nas, clesti de scos negreala de sub unghii, cangi de smuls negii de pe ceafa. Sosesc gata grasi si isi cultiva in timpul angajamentului cåte doua siraguri de burti pe trimestru, se antreneaza din an in pasti si sunt la fel de inutili precum inorogii ciobanesti sau grifonii mioritici. Sunt de cele mai multe ori apatici, ca niste sacali care isi fac siesta in hatisuri, dupa ce au devorat un soarece de vizuina, si rareori ii vezi ca au treaba de-adevaratelea, si atunci cånd se intåmpla sa intervina din te miri ce motive, se incurca in propriile lor osånze si gusi sau nu se pot coordona intre ei, din cauza diferentelor de stiluri
de lupta invatate in scoli. Unii pretind ca sunt adeptii senseiului Morihei Ueshiba, iar altii ca au facut jiu jitsu, ninjitsu, shotokan sau kung fu. Cei care provin din scolile japoneze nu pot ridica piciorul drept cånd inamicul ii ataca cu cotul stång, iar cei care au studiat artele chinezesti cad in admiratia atacatorului, cånd acesta recurge la metode de lupta vietnameze sau filipineze.
, intrarile in cladirile de birouri
si banci, restaurantele de lux si cluburile de fite din marile orase. Se fåtåie fara motiv printre clienti, iti stau in coasta ca o sula, le simti rasuflarea apasata in ceafa si iti matura muschii fesieri cu vårful tomfei, bulanul de cauciuc cu måner pe care il poarta cu måndrie, precum Hercule ghioaga, pe care il tin ingropat in clestele de fier al pumnului drept. Pentru a realiza o priza totala, in care simti ca tomfa iti infrunzeste direct din brat, ca o tufa de Venetia sau ca un copil
din flori, se recomanda sa dormi cu arma sub perna. Sunt impopotonati in uniforme care le imita in detaliu pe cele ale politistilor americani, au numere la reverul camasii, precum cei din NYPD, dar care nu reprezinta nimic, nici macar numarul de la bocanc sau cizma, au cintiroane cu catarame alamuite, la care poarta tot arsenalul de instrumente de descurajare a oricarei categorii de inamici: spreiuri cu iz de piper si ardei iute, aparate de socuri electrice, cartuse cu gaze
puturoase, lanterne, lanturi, catuse, sårma de bagat in nas, clesti de scos negreala de sub unghii, cangi de smuls negii de pe ceafa. Sosesc gata grasi si isi cultiva in timpul angajamentului cåte doua siraguri de burti pe trimestru, se antreneaza din an in pasti si sunt la fel de inutili precum inorogii ciobanesti sau grifonii mioritici. Sunt de cele mai multe ori apatici, ca niste sacali care isi fac siesta in hatisuri, dupa ce au devorat un soarece de vizuina, si rareori ii vezi ca au treaba de-adevaratelea, si atunci cånd se intåmpla sa intervina din te miri ce motive, se incurca in propriile lor osånze si gusi sau nu se pot coordona intre ei, din cauza diferentelor de stiluri
de lupta invatate in scoli. Unii pretind ca sunt adeptii senseiului Morihei Ueshiba, iar altii ca au facut jiu jitsu, ninjitsu, shotokan sau kung fu. Cei care provin din scolile japoneze nu pot ridica piciorul drept cånd inamicul ii ataca cu cotul stång, iar cei care au studiat artele chinezesti cad in admiratia atacatorului, cånd acesta recurge la metode de lupta vietnameze sau filipineze.
Costul autostrăzii care nu este
Păcat că oficialii Mercedes nu au vrut să mai aştepte. Că au preferat autostrăzile din Ungaria. Dacă mai aşteptau câteva luni puteau vedea cu ochii lor minunea: în România se construieşte o autostradă. Premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a dus şi el, incitat de articolele din presă, să vadă cum stă treaba.
A fost mulţumit de aceşti cinci kilometri, din cei 415 în total, terminaţi în doar cinci ani de la câştigarea licitaţiei de americanii de la Bechtel. Termenul limită pentru ceilalţi 410 este de 2013. A fost atât de mulţumit de fapt, încât a promis alocarea a 450-500 de milioane de euro de
la stat pentru proiect anul acesta. Bechtel, de cealaltă parte, susţine că au lucrat pe datorie pentru stat din mai până azi. Tonele de cerneală care au curs pe subiectul “cât costă o autostradă” s-au uscat instantaneu şi s-au decolorat când Mercedes a spus nu. Nimeni nu poate estima câte miliarde de euro a pierdut şi va pierde România pentru că nu avem autostrăzi. Costul unei autostrăzi trebuie pus în balanţă cu beneficiile pe care le aduce. Niciun guvern român nu ar fi trebuit să privească autostrăzile ca pe un cost, ci ca pe o investiţie, cu un randament fabulos dacă ar fi să privim la dezvoltarea Portugaliei, de exemplu, care a construit mii de kilometri în 10-15 ani.
În ultimii 20 de ani, când a venit vorba de autostrăzi, şi a venit prea puţin, principala problemă a autorităţilor şi a presei a fost costul, metoda de licitaţie sau numele câştigătorului. Orice expert în infrastructură, orice investitor, din orice industrie ar fi el, ştie, mult mai bine decât guvernele României de până acum, că acest calcul se face invers: cât se pierde pentru că nu se construieşte? Câţi bani face, nu câţi îngroapă în asfalt. Vosganian a declarat joi că am putea atrage investiţii străine directe de circa 10 miliarde anul acesta. Dacă am fi avut măcar cele două coridoare europene gata în acest moment la cât s-ar fi ridicat acest nivel? Dacă ar fi fost gata de acum 10-12 ani, cum ar fi arătat acum România? Niciun oficial al guvernului nu poate răspunde, niciun analist, niciun expert financiar
.
Miliardele de euro pierdute pentru că nu avem autostrăzi nu sunt nici pe departe singurul eşec. La ele se adaugă timpul pierdut pe drumurile naţionale, judeţene sau comunale, în fiecare deplasare prin ţară. Per total, raportat la toţi şoferii, vorbim despre veacuri de aşteptare compuse din orele de stat bară la bară pe o şosea cu o singură bandă pe sens. Un expert american venit în vizită a răspuns la întrebarea “De ce nu are România autostrăzi” debordant de simplu: “Pentru voi timpul pierdut din lipsa autostrăzilor nu este la fel de important ca în statele unde acestea chiar se construiesc”.
În mod inexplicabil, miniştrii transporturilor de până acum, guvernele de până acum nu au reuşit să facă decât autostrăzi pe vorbe. Un exemplu: legea nr.71/1996 privind Planul de Amenajare
a Teritoriului Naţional, care se referă la necesitatea construirii a circa 3.000 de kilometri de autostradă.
Sună ca o glumă proastă când spui că sunt cinci kilometri noi de autostradă în România. E lăudabil că premierul a promis mai mulţi bani pentru acest proiect. Ar fi normal însă ca în loc de vorbe şi de cerneală România să toarne şi asfalt pe autostrăzi. Ar fi de dorit ca guvernele viitoare să aibă o voce unică pe politica de infrastructură mare
. Momentan, miile de maşini care stau bară la bară pe drumurile naţionale formează frecvent cozi mai lungi de cinci kilometri.
Momentan, puse cap la cap, articolele din presă despre autostrada Transilvania, botezată apoi Bechtel, depăşesc cu siguranţă cei cinci kilometri, reparaţi cu mândrie tovărăşească.
A fost mulţumit de aceşti cinci kilometri, din cei 415 în total, terminaţi în doar cinci ani de la câştigarea licitaţiei de americanii de la Bechtel. Termenul limită pentru ceilalţi 410 este de 2013. A fost atât de mulţumit de fapt, încât a promis alocarea a 450-500 de milioane de euro de
la stat pentru proiect anul acesta. Bechtel, de cealaltă parte, susţine că au lucrat pe datorie pentru stat din mai până azi. Tonele de cerneală care au curs pe subiectul “cât costă o autostradă” s-au uscat instantaneu şi s-au decolorat când Mercedes a spus nu. Nimeni nu poate estima câte miliarde de euro a pierdut şi va pierde România pentru că nu avem autostrăzi. Costul unei autostrăzi trebuie pus în balanţă cu beneficiile pe care le aduce. Niciun guvern român nu ar fi trebuit să privească autostrăzile ca pe un cost, ci ca pe o investiţie, cu un randament fabulos dacă ar fi să privim la dezvoltarea Portugaliei, de exemplu, care a construit mii de kilometri în 10-15 ani.
În ultimii 20 de ani, când a venit vorba de autostrăzi, şi a venit prea puţin, principala problemă a autorităţilor şi a presei a fost costul, metoda de licitaţie sau numele câştigătorului. Orice expert în infrastructură, orice investitor, din orice industrie ar fi el, ştie, mult mai bine decât guvernele României de până acum, că acest calcul se face invers: cât se pierde pentru că nu se construieşte? Câţi bani face, nu câţi îngroapă în asfalt. Vosganian a declarat joi că am putea atrage investiţii străine directe de circa 10 miliarde anul acesta. Dacă am fi avut măcar cele două coridoare europene gata în acest moment la cât s-ar fi ridicat acest nivel? Dacă ar fi fost gata de acum 10-12 ani, cum ar fi arătat acum România? Niciun oficial al guvernului nu poate răspunde, niciun analist, niciun expert financiar
.
Miliardele de euro pierdute pentru că nu avem autostrăzi nu sunt nici pe departe singurul eşec. La ele se adaugă timpul pierdut pe drumurile naţionale, judeţene sau comunale, în fiecare deplasare prin ţară. Per total, raportat la toţi şoferii, vorbim despre veacuri de aşteptare compuse din orele de stat bară la bară pe o şosea cu o singură bandă pe sens. Un expert american venit în vizită a răspuns la întrebarea “De ce nu are România autostrăzi” debordant de simplu: “Pentru voi timpul pierdut din lipsa autostrăzilor nu este la fel de important ca în statele unde acestea chiar se construiesc”.
În mod inexplicabil, miniştrii transporturilor de până acum, guvernele de până acum nu au reuşit să facă decât autostrăzi pe vorbe. Un exemplu: legea nr.71/1996 privind Planul de Amenajare
a Teritoriului Naţional, care se referă la necesitatea construirii a circa 3.000 de kilometri de autostradă.
Sună ca o glumă proastă când spui că sunt cinci kilometri noi de autostradă în România. E lăudabil că premierul a promis mai mulţi bani pentru acest proiect. Ar fi normal însă ca în loc de vorbe şi de cerneală România să toarne şi asfalt pe autostrăzi. Ar fi de dorit ca guvernele viitoare să aibă o voce unică pe politica de infrastructură mare
. Momentan, miile de maşini care stau bară la bară pe drumurile naţionale formează frecvent cozi mai lungi de cinci kilometri.
Momentan, puse cap la cap, articolele din presă despre autostrada Transilvania, botezată apoi Bechtel, depăşesc cu siguranţă cei cinci kilometri, reparaţi cu mândrie tovărăşească.
Moartea la volan
irile cu tragedii rutiere se înmulţesc odată cu punctele de penalizare. Stop!
Vă mai aduceţi aminte ce văicăreală generală ne-a agresat urechile când Poliţia Română a cerut înăsprirea pedepselor din Codul Rutier? Auzeam zilnic la ştiri explicaţii savante despre de ce nu e bine să se mărească amenzile de circulaţie. Rar mi-a fost dat să aud şi replica: "Da’ cine vă obligă, dom’ne, să încălcaţi legea – bună, proastă, cum o fi?".
Păi dacă asta-i ţara, alta nu-i Capitala iar stresul e asigurat, atunci de ce să nu fim soldaţi cuminţi în trafic
pe frontul automobilistic? "Pentru că voi, ăia care staţi ca papagalii în şir indian la semafor, sunteţi fraieri cu permis". Aşa au gândit în sinea lor profesioniştii saltului peste reguli de circulaţie.
Rezultatul se vede în stradă. Amenzile s-au îngrăşat porceşte degeaba. Zilnic, veţi întâlni şoferi cu capsa pusă care fentează coloanele pe linia de tramvai. Constant, 8 din 10 maşini sar în localitate peste limita legală de viteză. Mereu, e întrecere naţională pentru călcat sub roţi Codul Rutier.
De ce? Simplu: nimeni nu se sperie de noile pedepse. Vitezomanii de bani gata se simt chiar "cool" când scot motoşina din teşcherea şi îi aruncă agentului cu ea în nas: "Ia, mă, vrei amendă, na amendă!, te îngrop în banii lui ăl bătrân, bă tablagiule cu trese!".
Permis suspendat, puncte de penalizare? Frecţie la picior de lemn
! Al lui Prigoană, garantat. Fi’su, fantele Honoriu, băga suta la oră prin oraş fără să aibă drept legal de şofat. La banii regelui gunoaielor, ce mai conta
! De-aci pân’ la violarea Codului Rutier în manieră proprie nu mai e decât un pas. Aţi aflat deja cum a călcat doi oameni pe plajă junele unui mahăr de la Apă şi Canal Constanţa.
Nici nu l-a durut în puţul colector pe puştiul cu gipan! Şi nici nu-i va durea vreodată pe cei de teapa lui până când mai-marii poliţiei şi parlamentarii nu vor înţelege un lucru simplu: că bibilirea sancţiunilor nu bagă spaima în nebunii de la volan. Se vede cu ochiul liber şi din Patagonia că nu s-a schimbat nimic. Ştirile cu tragedii rutiere se înmulţesc odată cu punctele de penalizare. Stop!
Ne-am săturat de morţi nevinovaţi şi de criminali cu schimbător de viteze! Civilizaţia şoselei poate fi impusă în România doar cu sancţiuni draconice. Nu un leu în plus la amendă, ci puşcărie şi permise suspendate pe viaţă! Şocul, drept răspuns la groaza de pe drumuri. Ăsta-i registrul care mai dă o şansă vieţii la volan. Altfel, Moartea va scrie pe veci Codul Rutier!
Vă mai aduceţi aminte ce văicăreală generală ne-a agresat urechile când Poliţia Română a cerut înăsprirea pedepselor din Codul Rutier? Auzeam zilnic la ştiri explicaţii savante despre de ce nu e bine să se mărească amenzile de circulaţie. Rar mi-a fost dat să aud şi replica: "Da’ cine vă obligă, dom’ne, să încălcaţi legea – bună, proastă, cum o fi?".
Păi dacă asta-i ţara, alta nu-i Capitala iar stresul e asigurat, atunci de ce să nu fim soldaţi cuminţi în trafic
pe frontul automobilistic? "Pentru că voi, ăia care staţi ca papagalii în şir indian la semafor, sunteţi fraieri cu permis". Aşa au gândit în sinea lor profesioniştii saltului peste reguli de circulaţie.
Rezultatul se vede în stradă. Amenzile s-au îngrăşat porceşte degeaba. Zilnic, veţi întâlni şoferi cu capsa pusă care fentează coloanele pe linia de tramvai. Constant, 8 din 10 maşini sar în localitate peste limita legală de viteză. Mereu, e întrecere naţională pentru călcat sub roţi Codul Rutier.
De ce? Simplu: nimeni nu se sperie de noile pedepse. Vitezomanii de bani gata se simt chiar "cool" când scot motoşina din teşcherea şi îi aruncă agentului cu ea în nas: "Ia, mă, vrei amendă, na amendă!, te îngrop în banii lui ăl bătrân, bă tablagiule cu trese!".
Permis suspendat, puncte de penalizare? Frecţie la picior de lemn
! Al lui Prigoană, garantat. Fi’su, fantele Honoriu, băga suta la oră prin oraş fără să aibă drept legal de şofat. La banii regelui gunoaielor, ce mai conta
! De-aci pân’ la violarea Codului Rutier în manieră proprie nu mai e decât un pas. Aţi aflat deja cum a călcat doi oameni pe plajă junele unui mahăr de la Apă şi Canal Constanţa.
Nici nu l-a durut în puţul colector pe puştiul cu gipan! Şi nici nu-i va durea vreodată pe cei de teapa lui până când mai-marii poliţiei şi parlamentarii nu vor înţelege un lucru simplu: că bibilirea sancţiunilor nu bagă spaima în nebunii de la volan. Se vede cu ochiul liber şi din Patagonia că nu s-a schimbat nimic. Ştirile cu tragedii rutiere se înmulţesc odată cu punctele de penalizare. Stop!
Ne-am săturat de morţi nevinovaţi şi de criminali cu schimbător de viteze! Civilizaţia şoselei poate fi impusă în România doar cu sancţiuni draconice. Nu un leu în plus la amendă, ci puşcărie şi permise suspendate pe viaţă! Şocul, drept răspuns la groaza de pe drumuri. Ăsta-i registrul care mai dă o şansă vieţii la volan. Altfel, Moartea va scrie pe veci Codul Rutier!
Autostrada Bechtel merge ca melcul, Tăriceanu e mulţumit
După patru ani şi 760 de milioane de euro
cheltuiţi, Bechtel a inaugurat şase km de autostradă. Premierul Tăriceanu este însă mulţumit şi chiar anunţă suplimentarea fondurilor.
Aflat în inspecţie pe şantierul Bechtel, primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu a văzut cei câţiva km realizaţi la autostrada Transilvania şi s-a declarat satisfăcut. „Lucrările merg într-un ritm bun, dar este nevoie de o mai bună implicare a Ministerului Transporturilor pentru a rezolva problemele apărute”, a spus Tăriceanu. Mai mult, el a precizat că va suplimenta fondurile destinate lucrărilor, astfel încât alocarea financiară pe acest an să ajungă la 450 de milioane de euro.
„De la începutul acestui an Guvernul a plătit 238 de milioane de euro. Faţă de alocările bugetare iniţiale am suplimentat substanţial fondurile. Studiul de fezabilitate s-a bazat pe anumite soluţii care ulterior, în funcţie de condiţiile din teren, au fost modificate, ceea ce a dus la ridicarea costurilor”, a spus Tăriceanu.
În total, din 2004, pentru autostrada Transilvania, statul român a plătit 760 de milioane de euro, potrivit directorului general al Companiei
Naţionale de Autostrăzi, Dorin Dăbucean.
După patru ani, din cei 415 km câţi trebuie să aibă autostrada s-au realizat primii şase km pe tronsonul Câmpia Turzii-Gilău. Premierul este optimist că vor fi realizaţi anul acesta peste grafic, adică mai mult decât cei 26 km preconizaţi. „Voi discuta cu ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, şi cu responsabilii Companiei de Autostrăzi pentru a vedea cum putem impulsiona lucrările, astfel încât până la finele anului să se poată circula pe tronsonul Turda-Gilău”, a spus Tăriceanu.
Optimismul său este însă contrazis de constructor, care abia dacă speră să se apropie de 20 km până la finalul anului. „Sperăm ca până la sfârşitul lunii septembrie să construim 10 km, iar până la finalul anului să ne apropiem de 20 km, dacă va exista o bună colaborare cu autorităţile pentru a rezolva probleme legate de exproprieri, utilităţi şi plăţi”, a spus Bogdan Sgîrcitu, purtătorul de cuvânt al companiei Bechtel. În ceea ce priveşte utilizarea acestui segment de drum, nici nu poate fi vorba. Sgîrcitu a arătat că acest tronson nu va putea fi utilizat pentru că nodurile de legătură nu au fost încă proiectate, astfel încât va fi imposibil de intrat şi de ieşit de pe autostradă.
Cei 415 km ai autostrăzii ar trebui să fie realizaţi până în 2013, dar reprezentantul companiei Bechtel spune că acest termen nu poate fi garantat. „Este prea devreme să ne putem pronunţa. Nu este sigur că lucrările la autostradă vor putea fi finalizate până în 2013, aşa cum este prevăzut în contract”, a spus Sgîrcitu.
cheltuiţi, Bechtel a inaugurat şase km de autostradă. Premierul Tăriceanu este însă mulţumit şi chiar anunţă suplimentarea fondurilor.
Aflat în inspecţie pe şantierul Bechtel, primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu a văzut cei câţiva km realizaţi la autostrada Transilvania şi s-a declarat satisfăcut. „Lucrările merg într-un ritm bun, dar este nevoie de o mai bună implicare a Ministerului Transporturilor pentru a rezolva problemele apărute”, a spus Tăriceanu. Mai mult, el a precizat că va suplimenta fondurile destinate lucrărilor, astfel încât alocarea financiară pe acest an să ajungă la 450 de milioane de euro.
„De la începutul acestui an Guvernul a plătit 238 de milioane de euro. Faţă de alocările bugetare iniţiale am suplimentat substanţial fondurile. Studiul de fezabilitate s-a bazat pe anumite soluţii care ulterior, în funcţie de condiţiile din teren, au fost modificate, ceea ce a dus la ridicarea costurilor”, a spus Tăriceanu.
În total, din 2004, pentru autostrada Transilvania, statul român a plătit 760 de milioane de euro, potrivit directorului general al Companiei
Naţionale de Autostrăzi, Dorin Dăbucean.
După patru ani, din cei 415 km câţi trebuie să aibă autostrada s-au realizat primii şase km pe tronsonul Câmpia Turzii-Gilău. Premierul este optimist că vor fi realizaţi anul acesta peste grafic, adică mai mult decât cei 26 km preconizaţi. „Voi discuta cu ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, şi cu responsabilii Companiei de Autostrăzi pentru a vedea cum putem impulsiona lucrările, astfel încât până la finele anului să se poată circula pe tronsonul Turda-Gilău”, a spus Tăriceanu.
Optimismul său este însă contrazis de constructor, care abia dacă speră să se apropie de 20 km până la finalul anului. „Sperăm ca până la sfârşitul lunii septembrie să construim 10 km, iar până la finalul anului să ne apropiem de 20 km, dacă va exista o bună colaborare cu autorităţile pentru a rezolva probleme legate de exproprieri, utilităţi şi plăţi”, a spus Bogdan Sgîrcitu, purtătorul de cuvânt al companiei Bechtel. În ceea ce priveşte utilizarea acestui segment de drum, nici nu poate fi vorba. Sgîrcitu a arătat că acest tronson nu va putea fi utilizat pentru că nodurile de legătură nu au fost încă proiectate, astfel încât va fi imposibil de intrat şi de ieşit de pe autostradă.
Cei 415 km ai autostrăzii ar trebui să fie realizaţi până în 2013, dar reprezentantul companiei Bechtel spune că acest termen nu poate fi garantat. „Este prea devreme să ne putem pronunţa. Nu este sigur că lucrările la autostradă vor putea fi finalizate până în 2013, aşa cum este prevăzut în contract”, a spus Sgîrcitu.
Documentele SRI, UM 0962 şi IJP Constanţa, arhivate pe Lacul Siutghiol
Serviciile secrete din România au dat-o din nou în bară, după ce o serie de documente aparţinând SRI, UM 0962 (n.r. - serviciul de informaţii al MIRA) şi IPJ Constanţa au fost descoperite de către un pescar, acum două zile, aruncate pe marginea malului Lacului Siutghiol. Pentru ca tacâmul să fie complet, a doua zi, un jurnalist de la un cotidian local a descoperit alte documente asemănătoare, care conţineau date referitoare la diferiţi informatori ai serviciilor de informaţii, note, dar şi declaraţii ale acestora. Deşi "hârtiile" purtau amprenta serviciilor de informaţii, oficialii SRI nu au făcut până la închiderea ediţiei niciun comentariu referitor la provenienţa documentelor. Însă, prin intermediul purtătorului de cuvânt al instituţiei, Marius Bercaru, nu au negat că ele ar putea aparţine şi SRI.
O serie de documente aparţinând SRI, UM 0962 (n.r. - serviciul de informaţii al MIRA) şi IPJ Constanţa au fost descoperite, acum două zile, fiind aruncate pe malul lacului Siutghiol, de către un pescar care se afla în zonă. A doua zi, un jurnalist constănţean, Codruţ Burdujan, a făcut aceeaşi descoperire şi a alertat Poliţia după ce a depistat alte documente asemănătoare. Conform jurnalistului, printre informaţiile care se regăseau în dosarele găsite de el se remarcau nume ale unor poliţişti, numere de telefon ale unor comandanţi, declaraţii ale victimelor unor infracţiuni, sute de declaraţii, rapoarte, procese-verbale, note informative, "confesiuni" ale informatorilor poliţiei, dar şi metode operative folosite de organele de ordine. Din datele furnizate de IPJ Constanţa, majoritatea "hârtiilor" proveneau de la Secţia 2 de Poliţie, multe dintre ele purtând semnătura unui ex-comisar Gheorghe Butoianu, fost angajat al SRI şi UM 0962, decedat în 2005 în urma unui accident "casnic" (n.r. - a căzut de pe casă
). Interesant este faptul că cele mai noi documente găsite în apropiere de Constanţa erau datate 2003. Însă dosarele au apărut în 2008. Alături de documente au mai fost găsite şi două caschete din dotarea foştilor miliţieni şi securişti, o raniţă şi o mască de gaze
, toate prăfuite şi deteriorate, lucru ce poate fi interpretat ca un avertisment pentru o anumită persoană care nu a avut legături tocmai "ortodoxe" cu fosta Securitate. Curios este că, deşi într-o declaraţie dată în ziua descoperirii documentelor, adjunctul IPJ Constanţa, Adrian Rapotan, a declarat că acestea "nu pun în pericol siguranţa statului sau a persoanelor", totuşi a fost numită o comisie specială care analizează posibilitatea ca parte din documentele
descoperite să aibă caracter secret.
"Agentul secret" în cârca căruia se pune
descoperirea a murit în condiţii suspecte
În ceea ce îl priveşte pe comisarul Gheorghe Butoianu, în spatele căruia se aruncă acum documentele descoperite, trebuie spus că acesta a murit în condiţii cel puţin suspecte. Există voci care spun că acesta a decedat după ce a căzut de pe o casă şi şi-a rupt gâtul. Însă, potrivit unor surse apropiate decedatului, fostul agent de informaţii, devenit ulterior poliţist, a făcut infarct în somn. În ceea ce-l priveşte pe Butoianu, mai trebuie precizat că, deşi fusese securist, el a primit în anii '90, de la Ion Iliescu, diploma de "Rănit în Revoluţia din decembrie 1989".
O serie de documente aparţinând SRI, UM 0962 (n.r. - serviciul de informaţii al MIRA) şi IPJ Constanţa au fost descoperite, acum două zile, fiind aruncate pe malul lacului Siutghiol, de către un pescar care se afla în zonă. A doua zi, un jurnalist constănţean, Codruţ Burdujan, a făcut aceeaşi descoperire şi a alertat Poliţia după ce a depistat alte documente asemănătoare. Conform jurnalistului, printre informaţiile care se regăseau în dosarele găsite de el se remarcau nume ale unor poliţişti, numere de telefon ale unor comandanţi, declaraţii ale victimelor unor infracţiuni, sute de declaraţii, rapoarte, procese-verbale, note informative, "confesiuni" ale informatorilor poliţiei, dar şi metode operative folosite de organele de ordine. Din datele furnizate de IPJ Constanţa, majoritatea "hârtiilor" proveneau de la Secţia 2 de Poliţie, multe dintre ele purtând semnătura unui ex-comisar Gheorghe Butoianu, fost angajat al SRI şi UM 0962, decedat în 2005 în urma unui accident "casnic" (n.r. - a căzut de pe casă
). Interesant este faptul că cele mai noi documente găsite în apropiere de Constanţa erau datate 2003. Însă dosarele au apărut în 2008. Alături de documente au mai fost găsite şi două caschete din dotarea foştilor miliţieni şi securişti, o raniţă şi o mască de gaze
, toate prăfuite şi deteriorate, lucru ce poate fi interpretat ca un avertisment pentru o anumită persoană care nu a avut legături tocmai "ortodoxe" cu fosta Securitate. Curios este că, deşi într-o declaraţie dată în ziua descoperirii documentelor, adjunctul IPJ Constanţa, Adrian Rapotan, a declarat că acestea "nu pun în pericol siguranţa statului sau a persoanelor", totuşi a fost numită o comisie specială care analizează posibilitatea ca parte din documentele
descoperite să aibă caracter secret.
"Agentul secret" în cârca căruia se pune
descoperirea a murit în condiţii suspecte
În ceea ce îl priveşte pe comisarul Gheorghe Butoianu, în spatele căruia se aruncă acum documentele descoperite, trebuie spus că acesta a murit în condiţii cel puţin suspecte. Există voci care spun că acesta a decedat după ce a căzut de pe o casă şi şi-a rupt gâtul. Însă, potrivit unor surse apropiate decedatului, fostul agent de informaţii, devenit ulterior poliţist, a făcut infarct în somn. În ceea ce-l priveşte pe Butoianu, mai trebuie precizat că, deşi fusese securist, el a primit în anii '90, de la Ion Iliescu, diploma de "Rănit în Revoluţia din decembrie 1989".
CFR-ul nemţesc intră în România
O companie ce face parte din divizia de transport
şi logistică a celui mai mare
operator feroviar din Europa, Deutsche Bahn, este în discuţii pentru achiziţia Romtrans.
Schrenker AG, companie austriacă ce face parte din DB Logistic, divizia de transport şi logistică a Deutsche Bahn, negociază preluarea companiei autohtone de transport de mărfuri Romtrans, informează ediţia germană a cotidianului “The Financial Times”. Conform publicaţiei, valoarea tranzacţiei s-ar putea cifra în jurul a 80-100 de milioane de euro. Reprezentanţii celor două companii ar putea face anunţul oficial al tranzacţiei săptămâna viitoare, mai scrie “The Financial Times”.
Oficialii companiei austriece au recunoscut, pentru ,,Business Standard’’, că sunt în discuţii pentru a găsi o formă de colaborare cu Romtrans. “DB Schenker şi Romtrans doresc o colaborare mai strânsă. Purtăm discuţii în vederea îmbunătăţirii ofertelor de transport şi logistică pe zona trans Europeană.
Ambele companii vor decide în scurt timp asupra formei în care se va concretiza această colaborare”, a declarat Antje Lüssenhop, senior vicepreşedinte pe probleme de comunicare în cadrul DB Schenker.
Tranzacţia vine în contextul în care Deutsche Bahn se confruntă cu o scădere a potenţialului de creştere în Germania, fiind astfel nevoită să se orienteze către ţările cu o expansiune rapidă, cum sunt cele din est. De altfel, la sfârşitul anului trecut, directorul de logistică al Deutsche Bahn, Norbert Bensel, a declarat că grupul vrea să se extindă în România şi Polonia. Investiţiile anunţate de companie pentru expansiunea în fiecare dintre cele două ţări se cifrează la 100 de milioane de euro
.
“Pentru DB Schenker, cooperarea pe care plănuieşte să o aibă cu Romtrans face parte dintr-o strategie de dezvoltare logică, în condiţiile în care dorim să ne menţinem poziţia de lider pe piaţa serviciilor
de transport şi logistică din eud-estul Europei, prin creşterea reţelei de transport din Europa”, au mai declarat reprezentanţii DB Schenker.
Deutsche Bahn estimează pentru acest an venituri de aproximativ 34,2 miliarde de euro, cu aproximativ 3,1 miliarde peste nivelul raportat în 2007. Compania se află în procesul de listare, guvernul german intenţionând să scoată pe bursă 24,9% din acţiunile companiei în această toamnă, printr-o ofertă publică iniţială estimată la peste cinci miliarde de euro.În ceea ce priveşte afacerile Schrenker, care are filială şi în România, compania a raportat în 2006 venituri de 13,2 milioane de euro.
Romtrans, societate privatizată în 1994 şi deţinută la ora actuală de asociaţia salariaţilor, desfăşoară activităţi de transport internaţional şi expediţii pentru operaţiuni de import, export şi tranzit pe toate căile de comunicaţii (rutier, aerian, maritim/fluvial), logistică, operaţiuni portuare, depozitare şi de comisionar vamal.
Una dintre cele mai importante trei companii de pe piaţa de profil, Romtrans a avut în 2006 afaceri de aproximativ 80 de milioane de euro şi are peste 1.300 de angajaţi, care lucrează în 70 de puncte de lucru, şi 9 sucursale. Compania este organizată sub formă de holding, cu nouă sucursale în Bucureşti şi în alte oraşe importante. Totodată, Romtrans deţine participaţii la zece firme româneşti şi şapte străine.
şi logistică a celui mai mare
operator feroviar din Europa, Deutsche Bahn, este în discuţii pentru achiziţia Romtrans.
Schrenker AG, companie austriacă ce face parte din DB Logistic, divizia de transport şi logistică a Deutsche Bahn, negociază preluarea companiei autohtone de transport de mărfuri Romtrans, informează ediţia germană a cotidianului “The Financial Times”. Conform publicaţiei, valoarea tranzacţiei s-ar putea cifra în jurul a 80-100 de milioane de euro. Reprezentanţii celor două companii ar putea face anunţul oficial al tranzacţiei săptămâna viitoare, mai scrie “The Financial Times”.
Oficialii companiei austriece au recunoscut, pentru ,,Business Standard’’, că sunt în discuţii pentru a găsi o formă de colaborare cu Romtrans. “DB Schenker şi Romtrans doresc o colaborare mai strânsă. Purtăm discuţii în vederea îmbunătăţirii ofertelor de transport şi logistică pe zona trans Europeană.
Ambele companii vor decide în scurt timp asupra formei în care se va concretiza această colaborare”, a declarat Antje Lüssenhop, senior vicepreşedinte pe probleme de comunicare în cadrul DB Schenker.
Tranzacţia vine în contextul în care Deutsche Bahn se confruntă cu o scădere a potenţialului de creştere în Germania, fiind astfel nevoită să se orienteze către ţările cu o expansiune rapidă, cum sunt cele din est. De altfel, la sfârşitul anului trecut, directorul de logistică al Deutsche Bahn, Norbert Bensel, a declarat că grupul vrea să se extindă în România şi Polonia. Investiţiile anunţate de companie pentru expansiunea în fiecare dintre cele două ţări se cifrează la 100 de milioane de euro
.
“Pentru DB Schenker, cooperarea pe care plănuieşte să o aibă cu Romtrans face parte dintr-o strategie de dezvoltare logică, în condiţiile în care dorim să ne menţinem poziţia de lider pe piaţa serviciilor
de transport şi logistică din eud-estul Europei, prin creşterea reţelei de transport din Europa”, au mai declarat reprezentanţii DB Schenker.
Deutsche Bahn estimează pentru acest an venituri de aproximativ 34,2 miliarde de euro, cu aproximativ 3,1 miliarde peste nivelul raportat în 2007. Compania se află în procesul de listare, guvernul german intenţionând să scoată pe bursă 24,9% din acţiunile companiei în această toamnă, printr-o ofertă publică iniţială estimată la peste cinci miliarde de euro.În ceea ce priveşte afacerile Schrenker, care are filială şi în România, compania a raportat în 2006 venituri de 13,2 milioane de euro.
Romtrans, societate privatizată în 1994 şi deţinută la ora actuală de asociaţia salariaţilor, desfăşoară activităţi de transport internaţional şi expediţii pentru operaţiuni de import, export şi tranzit pe toate căile de comunicaţii (rutier, aerian, maritim/fluvial), logistică, operaţiuni portuare, depozitare şi de comisionar vamal.
Una dintre cele mai importante trei companii de pe piaţa de profil, Romtrans a avut în 2006 afaceri de aproximativ 80 de milioane de euro şi are peste 1.300 de angajaţi, care lucrează în 70 de puncte de lucru, şi 9 sucursale. Compania este organizată sub formă de holding, cu nouă sucursale în Bucureşti şi în alte oraşe importante. Totodată, Romtrans deţine participaţii la zece firme româneşti şi şapte străine.
Liceenii români îşi aleg facultatea după gusturile mamei
1% dintre liceenii proveniţi din clasa
muncitoare apreciază că ar fi mai sus în ierarhia socială, iar o treime dintre elevii proveniţi din clasa medie îşi închipuie că familiile lor s-ar plasa în clasa superioară.
Patru din cinci liceeni din clasa a XII-a vor să meargă la facultate, iar majoritatea (51,5%) se orientează spre o facultate de viitor. Majoritatea celor care aleg astfel de facultăţi - Drept, Informatică sau Studii Economice - vin de la colegii naţionale de elită. Trei din patru liceeni de colegiu vor să meargă la o facultate de viitor (cu status agregat), în vreme ce două treimi dintre elevii de la liceele teoretice şi industriale aleg facultăţi de status difuz (Politehnica, Ştiinţe Sociale) sau se mulţumesc cu liceul, arată Barometrul valorilor şi relaţiilor sociale aplicat în ultimii trei ani în patru oraşe moldoveneşti.
Autorii studiului, sociologi la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi, au încercat să afle mai multe despre aspiraţiile liceenilor şi influenţa statutului familiei asupra opţiunilor lor vocaţionale (distincţia între statusul agregat şi cel difuz al facultăţilor aparţine autorilor).
Cercetarea din acest an a inclus un eşantion de 476 de elevi din Iaşi, respectiv 742 din Bacău. Studiile anterioare au mai inclus şcoli din Paşcani şi din Iaşi.
Rezultatele demitizează aşa-zisa echitate a sistemului nostru de învăţământ. „Putem vorbi deja despre o segregare a liceelor. În fiecare oraş important există unul-două licee cu tradiţie şi prestigiu. Aici vin elevii din familii cu venituri superioare şi aceasta e pepiniera pentru viitoarea clasă mijlocie din România“, observă sociologul şi coautorul studiului Sebastian Năstuţă, asistent universitar la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi.
Spre exemplu, la Colegiul naţional ieşean „Emil Racoviţă“, 80% dintre părinţi au cel puţin studii postliceale. Dintre copiii acestora, 77,8% vor să ajungă la o facultate de viitor, în vreme ce abia 32% dintre elevii de la liceele teoretice şi industriale ţintesc spre facultăţile de Informatică, Studii Economice sau Drept. „Teoretic, spunem că un copil de la «Caragiale» din Bucureşti sau de la «Negruzzi» din Iaşi are aceleaşi şanse să intre la ce facultate vrea ca orice copil de la un liceu industrial. Or, acesta e un mit“, punctează Năstuţă.
„Ideea egalităţii şanselor este un mit spulberat de multă vreme în societăţile avansate“, întăreşte sociologul şi coautorul studiului Tudor Pitulac, lector universitar la Universitatea „Petre Andrei“. Acest lucru e de altfel verificabil şi cu ochiul liber. „Ajunge să mă uit la copiii mei, care au de mici computer şi cărţi, şi să văd pe marginea uliţelor din sate copii care probabil n-au citit în viaţa lor o carte“, punctează Pitulac. „Mai mult decât efortul contează originea socială a individului.
Se spune că succesul ţine de muncă şi de ambiţie, dar nu e aşa. Nu toţi părinţii dispun de suficienţi bani pentru a face pregătire cu copilul ca să intre la liceu şi la facultate. Mai departe, puţini au relaţii pentru a-şi ajuta copiii care termină facultatea să-şi găsească un loc de muncă adecvat“, afirmă Năstuţă. Potrivit cercetărilor din liceele moldoveneşti, 41% dintre elevii cu părinţi situaţi în clasa superioară fac meditaţii. Datele de anul trecut arătau că elevii care aleg facultăţile de prestigiu au o familie cu un venit, în medie, de 20 de milioane de lei
vechi, pe când cei care se îndreaptă spre alte facultăţi fără panaş provin din familii cu venituri medii totale de 14,7 milioane de lei. Sociologul Sebastian Năstuţă precizează că inechitatea sistemului de învăţământ era previzibilă şi este un fapt sociologic. Surprinzătoare, spune el, este tendinţa de segregare clar conturată în şcoli, deşi clasele sociale abia încep să se contureze în România.
Un alt aspect inedit se referă la rolul mamei în opţiunile liceenilor. Mai mult decât tatăl, ea e responsabilă pentru facultatea pe care odrasla o va alege. Peste jumătate dintre elevii cu mame având cel puţin studii postliceale optează pentru facultăţi de status agregat. Acelaşi traseu e ales de abia 29% dintre copiii cu mame care n-au decât liceul. Între pregătirea tatălui şi opţiunea copilului nu s-au identificat corelaţii semnificative.
„În societatea românească, femeia munceşte la o slujbă, ţine gospodăria, administrează banii familiei şi este şi mamă. Ea are o influenţă primordială asupra familiei şi nu mă surprinde că studiul descoperă că transmiterea aspiraţiilor se face mai degrabă pe filieră maternă“, afirmă cercetătorul în psihologie Cătălina Novac de la Marymount University (Virginia). Specialista mai crede că ar putea fi vorba despre un „indicator cultural“, dar că acest lucru trebuie verificat prin extinderea cercetării, incluzând şi minorităţi sau persoane dezavantajate.
O altă surpriză a studiului priveşte ecartul dintre poziţionarea socială obiectivă a liceenilor şi treapta pe care ei credeau că se află (autopoziţionare subiectivă). Un sfert dintre copiii de clasă mijlocie se văd ca făcând parte din clasa superioară, iar 60% dintre liceenii proveniţi din clasa muncitoare sunt convinşi că aparţin clasei de mijloc.
„Problema e că la noi nu există reflexul de a ne raporta la nişte criterii obiective. Gândiţi-vă la un elev care are bani să-şi ia tricou de firmă
sau nu ştiu ce pantofi sport, pentru că unul dintre părinţi face muncă necalificată peste graniţă. Asta i se pare de ajuns pentru a se crede superior colegului de bancă
, chiar dacă acesta are părinţi profesori, dar care poate nu câştigă atât de bine“, exemplifică sociologul Tudor Pitulac. El crede că această autoapreciere exagerată este semnul unei „tendinţe spre clasa de mijloc“, pe care în prezent o apreciază la o pondere de sub 30% din populaţie (în Occident, ea tinde spre 70%).
Sociologul ieşean speră ca viitoarea clasă mijlocie, selectată din pepinierele colegiilor şi, în parte, ale liceelor teoretice, să capete cheag, o conştiinţă de sine şi să reuşească să impună politici educaţionale care să micşoreze polarizarea dintre grosul celor fără perspective şi persoanele extrem de bogate.
Egocentrici, VIP-uri şi salvatori
Barometrul sociologic aplicat asupra liceenilor moldoveni a pus în evidenţă trei grupuri specifice, demarcate după aspiraţiile sociale. Majoritatea sunt „egocentricii“, care ţin la sănătatea lor, vor să se dezvolte personal şi să trăiască bine. Cei mai puţini sunt „salvatorii lumii“ (implicaţi, de obicei, în voluntariat), care vor să se implice în societate. În fine, o altă categorie este cea a „VIP“-urilor. Este vorba despre liceenii care vor, înainte de toate, faimă, imagine şi bogăţie.
Psihologul Cătălina Novac spune că VIP-urile sunt „elevii veniţi din familii influente, cu acces la multe forme de educaţie, inclusiv nonformale, prin care obţin abilităţi de comunicare, de încredere în sine. Ei călătoresc mult şi dobândesc mai multe experienţe“. În ciuda forţei banului
, studiul mai arată că valorile intrinsece (sănătatea, dezvoltarea personală) rămân mai importante printre liceeni.
muncitoare apreciază că ar fi mai sus în ierarhia socială, iar o treime dintre elevii proveniţi din clasa medie îşi închipuie că familiile lor s-ar plasa în clasa superioară.
Patru din cinci liceeni din clasa a XII-a vor să meargă la facultate, iar majoritatea (51,5%) se orientează spre o facultate de viitor. Majoritatea celor care aleg astfel de facultăţi - Drept, Informatică sau Studii Economice - vin de la colegii naţionale de elită. Trei din patru liceeni de colegiu vor să meargă la o facultate de viitor (cu status agregat), în vreme ce două treimi dintre elevii de la liceele teoretice şi industriale aleg facultăţi de status difuz (Politehnica, Ştiinţe Sociale) sau se mulţumesc cu liceul, arată Barometrul valorilor şi relaţiilor sociale aplicat în ultimii trei ani în patru oraşe moldoveneşti.
Autorii studiului, sociologi la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi, au încercat să afle mai multe despre aspiraţiile liceenilor şi influenţa statutului familiei asupra opţiunilor lor vocaţionale (distincţia între statusul agregat şi cel difuz al facultăţilor aparţine autorilor).
Cercetarea din acest an a inclus un eşantion de 476 de elevi din Iaşi, respectiv 742 din Bacău. Studiile anterioare au mai inclus şcoli din Paşcani şi din Iaşi.
Rezultatele demitizează aşa-zisa echitate a sistemului nostru de învăţământ. „Putem vorbi deja despre o segregare a liceelor. În fiecare oraş important există unul-două licee cu tradiţie şi prestigiu. Aici vin elevii din familii cu venituri superioare şi aceasta e pepiniera pentru viitoarea clasă mijlocie din România“, observă sociologul şi coautorul studiului Sebastian Năstuţă, asistent universitar la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi.
Spre exemplu, la Colegiul naţional ieşean „Emil Racoviţă“, 80% dintre părinţi au cel puţin studii postliceale. Dintre copiii acestora, 77,8% vor să ajungă la o facultate de viitor, în vreme ce abia 32% dintre elevii de la liceele teoretice şi industriale ţintesc spre facultăţile de Informatică, Studii Economice sau Drept. „Teoretic, spunem că un copil de la «Caragiale» din Bucureşti sau de la «Negruzzi» din Iaşi are aceleaşi şanse să intre la ce facultate vrea ca orice copil de la un liceu industrial. Or, acesta e un mit“, punctează Năstuţă.
„Ideea egalităţii şanselor este un mit spulberat de multă vreme în societăţile avansate“, întăreşte sociologul şi coautorul studiului Tudor Pitulac, lector universitar la Universitatea „Petre Andrei“. Acest lucru e de altfel verificabil şi cu ochiul liber. „Ajunge să mă uit la copiii mei, care au de mici computer şi cărţi, şi să văd pe marginea uliţelor din sate copii care probabil n-au citit în viaţa lor o carte“, punctează Pitulac. „Mai mult decât efortul contează originea socială a individului.
Se spune că succesul ţine de muncă şi de ambiţie, dar nu e aşa. Nu toţi părinţii dispun de suficienţi bani pentru a face pregătire cu copilul ca să intre la liceu şi la facultate. Mai departe, puţini au relaţii pentru a-şi ajuta copiii care termină facultatea să-şi găsească un loc de muncă adecvat“, afirmă Năstuţă. Potrivit cercetărilor din liceele moldoveneşti, 41% dintre elevii cu părinţi situaţi în clasa superioară fac meditaţii. Datele de anul trecut arătau că elevii care aleg facultăţile de prestigiu au o familie cu un venit, în medie, de 20 de milioane de lei
vechi, pe când cei care se îndreaptă spre alte facultăţi fără panaş provin din familii cu venituri medii totale de 14,7 milioane de lei. Sociologul Sebastian Năstuţă precizează că inechitatea sistemului de învăţământ era previzibilă şi este un fapt sociologic. Surprinzătoare, spune el, este tendinţa de segregare clar conturată în şcoli, deşi clasele sociale abia încep să se contureze în România.
Un alt aspect inedit se referă la rolul mamei în opţiunile liceenilor. Mai mult decât tatăl, ea e responsabilă pentru facultatea pe care odrasla o va alege. Peste jumătate dintre elevii cu mame având cel puţin studii postliceale optează pentru facultăţi de status agregat. Acelaşi traseu e ales de abia 29% dintre copiii cu mame care n-au decât liceul. Între pregătirea tatălui şi opţiunea copilului nu s-au identificat corelaţii semnificative.
„În societatea românească, femeia munceşte la o slujbă, ţine gospodăria, administrează banii familiei şi este şi mamă. Ea are o influenţă primordială asupra familiei şi nu mă surprinde că studiul descoperă că transmiterea aspiraţiilor se face mai degrabă pe filieră maternă“, afirmă cercetătorul în psihologie Cătălina Novac de la Marymount University (Virginia). Specialista mai crede că ar putea fi vorba despre un „indicator cultural“, dar că acest lucru trebuie verificat prin extinderea cercetării, incluzând şi minorităţi sau persoane dezavantajate.
O altă surpriză a studiului priveşte ecartul dintre poziţionarea socială obiectivă a liceenilor şi treapta pe care ei credeau că se află (autopoziţionare subiectivă). Un sfert dintre copiii de clasă mijlocie se văd ca făcând parte din clasa superioară, iar 60% dintre liceenii proveniţi din clasa muncitoare sunt convinşi că aparţin clasei de mijloc.
„Problema e că la noi nu există reflexul de a ne raporta la nişte criterii obiective. Gândiţi-vă la un elev care are bani să-şi ia tricou de firmă
sau nu ştiu ce pantofi sport, pentru că unul dintre părinţi face muncă necalificată peste graniţă. Asta i se pare de ajuns pentru a se crede superior colegului de bancă
, chiar dacă acesta are părinţi profesori, dar care poate nu câştigă atât de bine“, exemplifică sociologul Tudor Pitulac. El crede că această autoapreciere exagerată este semnul unei „tendinţe spre clasa de mijloc“, pe care în prezent o apreciază la o pondere de sub 30% din populaţie (în Occident, ea tinde spre 70%).
Sociologul ieşean speră ca viitoarea clasă mijlocie, selectată din pepinierele colegiilor şi, în parte, ale liceelor teoretice, să capete cheag, o conştiinţă de sine şi să reuşească să impună politici educaţionale care să micşoreze polarizarea dintre grosul celor fără perspective şi persoanele extrem de bogate.
Egocentrici, VIP-uri şi salvatori
Barometrul sociologic aplicat asupra liceenilor moldoveni a pus în evidenţă trei grupuri specifice, demarcate după aspiraţiile sociale. Majoritatea sunt „egocentricii“, care ţin la sănătatea lor, vor să se dezvolte personal şi să trăiască bine. Cei mai puţini sunt „salvatorii lumii“ (implicaţi, de obicei, în voluntariat), care vor să se implice în societate. În fine, o altă categorie este cea a „VIP“-urilor. Este vorba despre liceenii care vor, înainte de toate, faimă, imagine şi bogăţie.
Psihologul Cătălina Novac spune că VIP-urile sunt „elevii veniţi din familii influente, cu acces la multe forme de educaţie, inclusiv nonformale, prin care obţin abilităţi de comunicare, de încredere în sine. Ei călătoresc mult şi dobândesc mai multe experienţe“. În ciuda forţei banului
, studiul mai arată că valorile intrinsece (sănătatea, dezvoltarea personală) rămân mai importante printre liceeni.
Ziarul secuilor cheama la lupta armata pentru dezmembrarea României
♦ Ziarul de limba maghiara „Haromszek” (Trei Scaune, in traducere – n.r.), care apare la Sfântu Gheorghe si care este editat de mai multi lideri ai Consiliului National Secuiesc, a publicat, pe prima pagina, un articol care indeamna populatia secuiasca la lupta cu arma in mâna pentru infiintarea unui stat de sine statator in inima Transilvaniei. Articolul este semnat cu pseudonimul Zoltan Bedo, conform unor surse din interiorul redactiei, de unul dintre actionarii publicatiei, Albert Levente
♦ Articolul, intitulat „Cu capul sus, cu spatele drept”, indeamna la „infiintarea unui stat de sine statator”, „prin forta armelor”, Prin pozitie constienta, unitara, curajoasa, prin lupta si prin jertfa. Cotidianul „Haromszek” este editat de societatea H-PRESS SRL, iar din actionariatul ei fac parte Magyari Lajos, fost deputat UDMR de Covasna, in mandatul 1992–1996, si consilier local la Sfântu Gheorghe in perioada 2004-2008, si Ferencz Csaba, vicepresedintele Consiliului National Secuiesc
♦ Virulenta articolului cu pricina a stârnit interesul Serviciului Român de Informatii. Traducerea articolului a fost expediata, ieri, biroului de presa al SRI, purtatorul de cuvânt al acestei institutii dând asigurari reporterilor „Gardianului” ca in cursul zilei de astazi va adopta o pozitie oficiala fata de acest aspect. Reactiile politicienilor nu au intârziat sa apara. Senatorul UDMR Eckstein Kovacs ne-a declarat ca o astfel de instigare la violenta reprezinta o enormitate
Ziarul de limba maghiara „Haromszek” (Trei Scaune, in traducere – n.r.), editat de mai multi lideri ai Consiliului National Secuiesc, a publicat, in urma cu doua luni, pe prima pagina, un articol care indeamna populatia secuiasca la lupta cu arma in mâna pentru infiintarea unui stat de sine statator in inima Transilvaniei. Articolul este semnat cu pseudonimul Zoltan Bedo, conform unor surse din interiorul redactiei ziarului care apare zilnic la Sfântu Gheorghe, de unul dintre actionarii publicatiei, Albert Levente. Nu este pentru prima data când apar astfel de indemnuri la separare prin forta de România, insa virulenta articolului cu pricina a stârnit interesul Serviciului Român de Informatii. Traducerea articolului a fost expediata, ieri, biroului de presa al SRI, purtatorul de cuvânt al acestei institutii dând asigurari reporterilor „Gardianului” ca in cursul zilei de astazi va adopta o pozitie oficiala fata de acest aspect.
De câtiva ani de zile, de când in vocabularul liderilor UDMR si al celorlalte organizatii maghiare din Transilvania a intrat expresia „autonomie teritoriala”, o buna parte a presei maghiare transilvanene (in special cea din judetele Covasna si Harghita) gazduieste constant articole de-o virulenta incredibila impotriva a tot ce este românesc. Daca in zonele unde maghiarii sunt inferiori numeric, tonul articolelor si emisiunilor radio-tv e mai ponderat, in cele doua judete unde maghiarii sunt majoritari, jurnalistii maghiar isi permit sa scrie aproape ca in epoca in care Transilvania era ocupata de trupele horthyste. In ultima perioada, tonul gazetelor de limba maghiara din zona a devenit inca si mai vehement, aproape belicos. Pâna in urma cu vreo doi ani, liderii si figurile marcante ale minoritatii maghiare vorbeau despre autonomie „culturala” ori „personala”. De prin anii 2006-2007 incoace, a inceput sa se vorbeasca explicit despre autonomie teritoriala. Anul acesta, cotidianul de limba maghiara „Haromszek” (Trei Scaune, in traducere – n.r.), in editia sa cu numarul 5419, aparuta luna trecuta, a dat tonul trecerii la solicitari si mai radicale. Potrivit articolului intitulat „Cu capul sus, cu spatele drept”, aparut sub semnatura unui anume Zoltan Bedo, nu mai e la moda
revendicarea autonomiei teritoriale. Ungurii din România sunt indemnati acum sa ceara „autodeterminare”. De ce autodeterminare in loc de autonomie? Ne lamureste chiar autorul articolului citat: pentru ca, prin autodeterminare, „popoarele isi pot decide liber statutul politic, adica poarta in sine si dreptul alegerii libere a regimului politic. Adica dreptul infiintarii unui stat de sine statator”. Idee cu care daca noi, majoritarii, nu suntem de acord, ne spune ziarul „Haromszek” ce ne asteapta: nesupunerea civica sau chiar lupta armata. Si pâna acum, multe din discursurile propagate in presa maghiara din Transilvania se situau la granita penalului. Acum insa, odata cu aceste indemnuri explicite la „infiintarea unui stat de sine statator”, „prin forta armelor”, ceea ce se scrie in presa de acolo intra in coliziune frontala cu Constitutia României. Ca sa nu fim acuzati ca exageram, redam mai jos câteva pasaje mai semnificative din articolul respectiv. Intertitlurile ne apartin.
Vrem dreptul la propria patrie!
In epoca moderna, putem vorbi de realizarea autonomiei minoritare atunci când statul transfera drepturi ale puterii de stat unor organizatii infiintate si alese pe cale democratica de catre minoritati. Dat fiind faptul ca scopul primordial este pastrarea identitatii, trebuie sa presupuna validarea urmatoarelor drepturi:
- dreptul folosirii limbii materne in viata particulara, in invatamânt, justitie si administratie publica
- dreptul infiintarii propriului sistem de invatamânt
- dreptul la functii publice si servicii publice
- dreptul la patrie (care patrie? – n.r.)
- dreptul de a dispune liber de bogatiile naturale
- dreptul la reprezentanta politica locala
Dupa cum rezulta si din enumerare, in cazul autonomiei, nici vorba de lezarea integritatii teritoriale a statului in cauza, respectiv de divizarea ei teritoriala. Cu atât mai mult, cu cât pâna si presedintele României pune semnul egalitatii in mod constient intre acestea. Si nu in mod intâmplator.
Autodeterminarea este preferata
Sa vedem despre ce este vorba. Autonomia administrativa inseamna transferarea anumitor elemente ale puterii centrale unitatilor administrative locale in cazul solutionarii unor sarcini care au un caracter local si care pot fi rezolvate cel mai eficient pe plan local. Nu este permisa confundarea cu autonomia minoritara, pentru ca nu garanteaza drepturile fundamentale care slujesc pastrarii identitatii, deoarece constituie doar o conditie necesara, insa nu si suficienta pentru pastrarea existentei noastre nationale. Cunoscând toate acestea, trebuie sa precizam ca in cazul autonomiei minoritare a se vorbi de divizarea tarii inseamna minciuna, a se oferi autonomie in loc de autonomie minoritara inseamna inducere in eroare. In ambele cazuri, scopul este mentinerea puterii centrale, in interesul careia bucurestenii nu se sperie nici de declansarea unui conflict interetnic.
Un alt concept utilizat frecvent, dar al carui continut nu este clarificat suficient, este autodeterminarea, care nu este identic cu varianta in maghiara a autonomiei. Din punctul de vedere al dreptului international, insemnatatea acesteia ascunde mult mai multe.
Vrem stat de sine statator
Dreptul la autodeterminare se refera mai ales la faptul ca popoarele isi pot decide liber statutul politic, adica poarta in sine si dreptul alegerii libere a regimului politic, respectiv dreptul infiintarii unui stat de sine statator. Deci, in cazul in care secuimea se autodefineste ca popor, in conformitate cu dreptul international, ea poate profita si de dreptul infiintarii unui stat...
Din istoricul Pamânt Secuiesc, având un teritoriu de 12.800 kmp, daca scadem Scaunul Aries, românizat, ramâne un teritoriu de 10.876 kmp. Numarul locuitorilor acestui teritoriu este de 888.827, dintre care 153.405 (19%) sunt de nationalitate româna si 655.422 (81%) de nationalitate maghiara. Daca studiem actuala impartire teritoriala a lumii, trebuie sa observam ca numai in Europa exista cinci tari independente mai mici decât Pamântul Secuiesc, atât din punct de vedere al teritoriului, cât si din cel al locuitorilor. Iata-le:
- Andorra - suprafata 468 kmp, 71.000 locuitori.
- Liechtenstein - suprafata 160 kmp, 28.000 locuitori.
- Luxemburg - suprafata 2586 kmp, 364.000 locuitori.
- Malta - suprafata 325 kmp, 350.000 locuitori.
- San Marino - suprafata 61 kmp, 23.000 locuitori.
Si daca in cazul lor se poate, noua de ce nu ni se cuvine dreptul infiintarii unui stat? Raspunsul este simplu. Ni se cuvine si noua. Trebuie doar profitat de el. Trebuie revendicat, trebuie luptat pentru el, daca este nevoie. Daca parcurgem evenimentele istoriei universale, punând un accent deosebit pe secolul XX, putem constata ca niciodata nu i s-a dat nimic in dar nici unei natiuni. Fiecare a trebuit sa lupte pentru libertate, pentru validarea drepturilor, pentru mentinerea existentei sale statale sau pentru redobândirea acesteia. Aceasta lupta a fost intotdeauna complexa, dusa pe mai multe cai, prin lansarea diferitelor mijloace. Au fost cazuri când s-a derulat pasnic doar prin mijloace politice, uneori s-a recurs si la diferite forme ale nesupunerii civice, iar alteori, chiar si armele
si-au spus cuvântul. In interesul libertatii, toate acestea trebuie asumate. Un singur lucru era insa comun in fiecare. Solidaritatea. Daca aceasta exista, fortarea autodeterminarii este doar o problema de timp... Cum se poate realiza autodeterminarea? Prin pozitie constienta, unitara, curajoasa, prin lupta si prin jertfa...
Legaturi strânse cu Fides si Laszlo Tokes
Cotidianul de limba maghiara „Haromszek” este editat de societatea H-PRESS SRL, cu sediul in Sfântu Gheorghe. Firma a luat fiinta in anul 1992 si are un capital social in valoare de 3.060 RON, având ca principal obiect de activitate „editarea ziarelor”. Ca obiecte secundare, societatea se ocupa de la activitati de servicii anexe silviculturii la activitati de consultanta in domeniul relatiilor publice si al comunicarii. SRL-ul cu pricina are 17 asociati persoane fizice, cu participatie egala la capitalul social, in procent de 5,88%. Acestea sunt Torma Sandor Csaba, Magyari Lajos, fost deputat UDMR de Covasna, in mandatul 1992 – 1996, si consilier local la Sfântu Gheorghe in perioada 2004-2008, Aros Carol, Simo Erzsebet, Farkas Arpad, Sylvester Lajos, Paljanos Maria, Ferencz Csaba, vicepresedintele Consiliului National Secuiesc, Ferencz Reka, Iochom Istvan, Kisgyiorgy Zoltan, Benko Levente, Albert Levente (cel care, pare-se, a publicat respectivul articol, pe care l-a semnat cu pseudonim), Peter Anton, Torma Clara, Malnasi Emese-Melinda si Peter Laura. Societatea H-PRESS SRL are nu mai putin de 12 puncte de lucru in regiunea Har-Cov. Potrivit wikipedia.org, un alt cotidian de limba maghiara, fondat in 1999 si care apare la Cluj, a fost demarat initial de un grup de interese apropiat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), prin editura SC Scripta SA din Oradea – aflata in proprietatea senatorului Attila Verestoy -, pachetul majoritar de actiuni al publicatiei fiind insa preluat in anul 2000 de catre un grup de investitori apropiati partidului Fidesz din Ungaria, prin firma Hungarom Media Kft din Budapesta. Editorul „Kronika Kiadohaz“ a infiintat un serviciu propriu de curierat si difuzare in zona Transilvaniei. Sistemul derulat prin transportul auto al exemplarelor nu a functionat in mod eficient si a generat pierderi in special la capitolul combustibil. In perioada 2001-2006, publicatia a înregistrat pierderi masive, iar in paralel difuzarea nu a cunoscut cresteri semnificative. Redactia si administratia au cunoscut o fluctuatie masiva de personal din cauza salarizarii slabe intre 2001-2006. In anul 2005, redactorul-sef Samu Csinta a contactat fara succes mai multi actionari ai editorului principalului cotidian local „Haromszek“ din judetul Covasna, SC H-PRESS SRL, pentru a-i convinge sa vânda partea lor de actiuni pentru sume cuprinse intre 200 si 300 milioane lei vechi, la valoarea monedei nationale din anul respectiv. H-PRESS are un numar de 17 actionari, iar regulamentul de ordine interioara nu permite instrainarea actiunilor decât in cadrul cercului de actionari ai SRL-ului. Valoarea H-PRESS era estimata in 2005 la circa trei miliarde lei vechi. Potrivit unor estimari financiare, „Kronika“ s-ar fi capitalizat prin obtinerea pietei de publicitate a „Haromszek“, aflat in situatie de monopol in judetul Covasna, cu un venit estimat provenit din incasari lunare din publicitate cuprinse intre 500 milioane si un miliard lei vechi. „Kronika“ a fost achizitionat in anul 2006 de firma Inforg Zrt. (afaceri imobiliare si consultanta in afaceri) din Ungaria, membra a holdingului Vegyepszer Zrt. al miliardarului Elek Nagy, apropiat al aceluiasi Fidesz. Inforg are in proprietatea sa si canalul de telviziune „Hir TV“ din Budapesta, de asemenea un sustinator al Fidesz. In cursul anului 2004 ziarul a sustinut campania pro-autonomie etnica promovata de catre Consiliul National Secuiesc in cadrul unui turneu organizat in mai multe asezari din Transilvania. Unul dintre cei doi redactori-sefi adjuncti al ziarului, Arpad Gazda este un sustinator al episcopului reformat de Piatra-Craiului, Laszlo Tokes, iar fratele lui din municipiul Sfântul-Gheorghe este vicepresedintele organizatiei judetene Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM) si secretar al organizatiei Sfântul-Gheorghe al Consiliului National Secuiesc.
(Sorin Simion)
Eckstein Kovacs: «Nebuni sunt si in trei scaune, si in patru scaune»
Senatorul UDMR, Eckstein Kovacs, a declarat, ieri, pentru “Gardianul” ca o astfel de instigare la violenta reprezinta, din punctul sau de vedere, “o enormitate, ceva fantezist”. “Eu sunt un pacifist convins. Imi plac si cei din Sfantu Gheorghe, dar si cei din secuime. Ar fi bine sa lasam armele pentru Hemingway. Nebuni sunt si in trei scaune, si in patru scaune. Ma declar strain de orice astfel de gandire”, a mai spus senatorul.
Bolcas: “Trebuie opriti!”
La randul sau, vicepresedintele PRM, Lucian Bolcas, ne-a precizat ca sunt subtili “ungurii acestia”, stiu cum sa instige. “Pana nu le dam peste bot acestor iredentisti, lucrurile nu o sa se calmeze”, a mai adaugat Bolcas.
♦ Articolul, intitulat „Cu capul sus, cu spatele drept”, indeamna la „infiintarea unui stat de sine statator”, „prin forta armelor”, Prin pozitie constienta, unitara, curajoasa, prin lupta si prin jertfa. Cotidianul „Haromszek” este editat de societatea H-PRESS SRL, iar din actionariatul ei fac parte Magyari Lajos, fost deputat UDMR de Covasna, in mandatul 1992–1996, si consilier local la Sfântu Gheorghe in perioada 2004-2008, si Ferencz Csaba, vicepresedintele Consiliului National Secuiesc
♦ Virulenta articolului cu pricina a stârnit interesul Serviciului Român de Informatii. Traducerea articolului a fost expediata, ieri, biroului de presa al SRI, purtatorul de cuvânt al acestei institutii dând asigurari reporterilor „Gardianului” ca in cursul zilei de astazi va adopta o pozitie oficiala fata de acest aspect. Reactiile politicienilor nu au intârziat sa apara. Senatorul UDMR Eckstein Kovacs ne-a declarat ca o astfel de instigare la violenta reprezinta o enormitate
Ziarul de limba maghiara „Haromszek” (Trei Scaune, in traducere – n.r.), editat de mai multi lideri ai Consiliului National Secuiesc, a publicat, in urma cu doua luni, pe prima pagina, un articol care indeamna populatia secuiasca la lupta cu arma in mâna pentru infiintarea unui stat de sine statator in inima Transilvaniei. Articolul este semnat cu pseudonimul Zoltan Bedo, conform unor surse din interiorul redactiei ziarului care apare zilnic la Sfântu Gheorghe, de unul dintre actionarii publicatiei, Albert Levente. Nu este pentru prima data când apar astfel de indemnuri la separare prin forta de România, insa virulenta articolului cu pricina a stârnit interesul Serviciului Român de Informatii. Traducerea articolului a fost expediata, ieri, biroului de presa al SRI, purtatorul de cuvânt al acestei institutii dând asigurari reporterilor „Gardianului” ca in cursul zilei de astazi va adopta o pozitie oficiala fata de acest aspect.
De câtiva ani de zile, de când in vocabularul liderilor UDMR si al celorlalte organizatii maghiare din Transilvania a intrat expresia „autonomie teritoriala”, o buna parte a presei maghiare transilvanene (in special cea din judetele Covasna si Harghita) gazduieste constant articole de-o virulenta incredibila impotriva a tot ce este românesc. Daca in zonele unde maghiarii sunt inferiori numeric, tonul articolelor si emisiunilor radio-tv e mai ponderat, in cele doua judete unde maghiarii sunt majoritari, jurnalistii maghiar isi permit sa scrie aproape ca in epoca in care Transilvania era ocupata de trupele horthyste. In ultima perioada, tonul gazetelor de limba maghiara din zona a devenit inca si mai vehement, aproape belicos. Pâna in urma cu vreo doi ani, liderii si figurile marcante ale minoritatii maghiare vorbeau despre autonomie „culturala” ori „personala”. De prin anii 2006-2007 incoace, a inceput sa se vorbeasca explicit despre autonomie teritoriala. Anul acesta, cotidianul de limba maghiara „Haromszek” (Trei Scaune, in traducere – n.r.), in editia sa cu numarul 5419, aparuta luna trecuta, a dat tonul trecerii la solicitari si mai radicale. Potrivit articolului intitulat „Cu capul sus, cu spatele drept”, aparut sub semnatura unui anume Zoltan Bedo, nu mai e la moda
revendicarea autonomiei teritoriale. Ungurii din România sunt indemnati acum sa ceara „autodeterminare”. De ce autodeterminare in loc de autonomie? Ne lamureste chiar autorul articolului citat: pentru ca, prin autodeterminare, „popoarele isi pot decide liber statutul politic, adica poarta in sine si dreptul alegerii libere a regimului politic. Adica dreptul infiintarii unui stat de sine statator”. Idee cu care daca noi, majoritarii, nu suntem de acord, ne spune ziarul „Haromszek” ce ne asteapta: nesupunerea civica sau chiar lupta armata. Si pâna acum, multe din discursurile propagate in presa maghiara din Transilvania se situau la granita penalului. Acum insa, odata cu aceste indemnuri explicite la „infiintarea unui stat de sine statator”, „prin forta armelor”, ceea ce se scrie in presa de acolo intra in coliziune frontala cu Constitutia României. Ca sa nu fim acuzati ca exageram, redam mai jos câteva pasaje mai semnificative din articolul respectiv. Intertitlurile ne apartin.
Vrem dreptul la propria patrie!
In epoca moderna, putem vorbi de realizarea autonomiei minoritare atunci când statul transfera drepturi ale puterii de stat unor organizatii infiintate si alese pe cale democratica de catre minoritati. Dat fiind faptul ca scopul primordial este pastrarea identitatii, trebuie sa presupuna validarea urmatoarelor drepturi:
- dreptul folosirii limbii materne in viata particulara, in invatamânt, justitie si administratie publica
- dreptul infiintarii propriului sistem de invatamânt
- dreptul la functii publice si servicii publice
- dreptul la patrie (care patrie? – n.r.)
- dreptul de a dispune liber de bogatiile naturale
- dreptul la reprezentanta politica locala
Dupa cum rezulta si din enumerare, in cazul autonomiei, nici vorba de lezarea integritatii teritoriale a statului in cauza, respectiv de divizarea ei teritoriala. Cu atât mai mult, cu cât pâna si presedintele României pune semnul egalitatii in mod constient intre acestea. Si nu in mod intâmplator.
Autodeterminarea este preferata
Sa vedem despre ce este vorba. Autonomia administrativa inseamna transferarea anumitor elemente ale puterii centrale unitatilor administrative locale in cazul solutionarii unor sarcini care au un caracter local si care pot fi rezolvate cel mai eficient pe plan local. Nu este permisa confundarea cu autonomia minoritara, pentru ca nu garanteaza drepturile fundamentale care slujesc pastrarii identitatii, deoarece constituie doar o conditie necesara, insa nu si suficienta pentru pastrarea existentei noastre nationale. Cunoscând toate acestea, trebuie sa precizam ca in cazul autonomiei minoritare a se vorbi de divizarea tarii inseamna minciuna, a se oferi autonomie in loc de autonomie minoritara inseamna inducere in eroare. In ambele cazuri, scopul este mentinerea puterii centrale, in interesul careia bucurestenii nu se sperie nici de declansarea unui conflict interetnic.
Un alt concept utilizat frecvent, dar al carui continut nu este clarificat suficient, este autodeterminarea, care nu este identic cu varianta in maghiara a autonomiei. Din punctul de vedere al dreptului international, insemnatatea acesteia ascunde mult mai multe.
Vrem stat de sine statator
Dreptul la autodeterminare se refera mai ales la faptul ca popoarele isi pot decide liber statutul politic, adica poarta in sine si dreptul alegerii libere a regimului politic, respectiv dreptul infiintarii unui stat de sine statator. Deci, in cazul in care secuimea se autodefineste ca popor, in conformitate cu dreptul international, ea poate profita si de dreptul infiintarii unui stat...
Din istoricul Pamânt Secuiesc, având un teritoriu de 12.800 kmp, daca scadem Scaunul Aries, românizat, ramâne un teritoriu de 10.876 kmp. Numarul locuitorilor acestui teritoriu este de 888.827, dintre care 153.405 (19%) sunt de nationalitate româna si 655.422 (81%) de nationalitate maghiara. Daca studiem actuala impartire teritoriala a lumii, trebuie sa observam ca numai in Europa exista cinci tari independente mai mici decât Pamântul Secuiesc, atât din punct de vedere al teritoriului, cât si din cel al locuitorilor. Iata-le:
- Andorra - suprafata 468 kmp, 71.000 locuitori.
- Liechtenstein - suprafata 160 kmp, 28.000 locuitori.
- Luxemburg - suprafata 2586 kmp, 364.000 locuitori.
- Malta - suprafata 325 kmp, 350.000 locuitori.
- San Marino - suprafata 61 kmp, 23.000 locuitori.
Si daca in cazul lor se poate, noua de ce nu ni se cuvine dreptul infiintarii unui stat? Raspunsul este simplu. Ni se cuvine si noua. Trebuie doar profitat de el. Trebuie revendicat, trebuie luptat pentru el, daca este nevoie. Daca parcurgem evenimentele istoriei universale, punând un accent deosebit pe secolul XX, putem constata ca niciodata nu i s-a dat nimic in dar nici unei natiuni. Fiecare a trebuit sa lupte pentru libertate, pentru validarea drepturilor, pentru mentinerea existentei sale statale sau pentru redobândirea acesteia. Aceasta lupta a fost intotdeauna complexa, dusa pe mai multe cai, prin lansarea diferitelor mijloace. Au fost cazuri când s-a derulat pasnic doar prin mijloace politice, uneori s-a recurs si la diferite forme ale nesupunerii civice, iar alteori, chiar si armele
si-au spus cuvântul. In interesul libertatii, toate acestea trebuie asumate. Un singur lucru era insa comun in fiecare. Solidaritatea. Daca aceasta exista, fortarea autodeterminarii este doar o problema de timp... Cum se poate realiza autodeterminarea? Prin pozitie constienta, unitara, curajoasa, prin lupta si prin jertfa...
Legaturi strânse cu Fides si Laszlo Tokes
Cotidianul de limba maghiara „Haromszek” este editat de societatea H-PRESS SRL, cu sediul in Sfântu Gheorghe. Firma a luat fiinta in anul 1992 si are un capital social in valoare de 3.060 RON, având ca principal obiect de activitate „editarea ziarelor”. Ca obiecte secundare, societatea se ocupa de la activitati de servicii anexe silviculturii la activitati de consultanta in domeniul relatiilor publice si al comunicarii. SRL-ul cu pricina are 17 asociati persoane fizice, cu participatie egala la capitalul social, in procent de 5,88%. Acestea sunt Torma Sandor Csaba, Magyari Lajos, fost deputat UDMR de Covasna, in mandatul 1992 – 1996, si consilier local la Sfântu Gheorghe in perioada 2004-2008, Aros Carol, Simo Erzsebet, Farkas Arpad, Sylvester Lajos, Paljanos Maria, Ferencz Csaba, vicepresedintele Consiliului National Secuiesc, Ferencz Reka, Iochom Istvan, Kisgyiorgy Zoltan, Benko Levente, Albert Levente (cel care, pare-se, a publicat respectivul articol, pe care l-a semnat cu pseudonim), Peter Anton, Torma Clara, Malnasi Emese-Melinda si Peter Laura. Societatea H-PRESS SRL are nu mai putin de 12 puncte de lucru in regiunea Har-Cov. Potrivit wikipedia.org, un alt cotidian de limba maghiara, fondat in 1999 si care apare la Cluj, a fost demarat initial de un grup de interese apropiat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), prin editura SC Scripta SA din Oradea – aflata in proprietatea senatorului Attila Verestoy -, pachetul majoritar de actiuni al publicatiei fiind insa preluat in anul 2000 de catre un grup de investitori apropiati partidului Fidesz din Ungaria, prin firma Hungarom Media Kft din Budapesta. Editorul „Kronika Kiadohaz“ a infiintat un serviciu propriu de curierat si difuzare in zona Transilvaniei. Sistemul derulat prin transportul auto al exemplarelor nu a functionat in mod eficient si a generat pierderi in special la capitolul combustibil. In perioada 2001-2006, publicatia a înregistrat pierderi masive, iar in paralel difuzarea nu a cunoscut cresteri semnificative. Redactia si administratia au cunoscut o fluctuatie masiva de personal din cauza salarizarii slabe intre 2001-2006. In anul 2005, redactorul-sef Samu Csinta a contactat fara succes mai multi actionari ai editorului principalului cotidian local „Haromszek“ din judetul Covasna, SC H-PRESS SRL, pentru a-i convinge sa vânda partea lor de actiuni pentru sume cuprinse intre 200 si 300 milioane lei vechi, la valoarea monedei nationale din anul respectiv. H-PRESS are un numar de 17 actionari, iar regulamentul de ordine interioara nu permite instrainarea actiunilor decât in cadrul cercului de actionari ai SRL-ului. Valoarea H-PRESS era estimata in 2005 la circa trei miliarde lei vechi. Potrivit unor estimari financiare, „Kronika“ s-ar fi capitalizat prin obtinerea pietei de publicitate a „Haromszek“, aflat in situatie de monopol in judetul Covasna, cu un venit estimat provenit din incasari lunare din publicitate cuprinse intre 500 milioane si un miliard lei vechi. „Kronika“ a fost achizitionat in anul 2006 de firma Inforg Zrt. (afaceri imobiliare si consultanta in afaceri) din Ungaria, membra a holdingului Vegyepszer Zrt. al miliardarului Elek Nagy, apropiat al aceluiasi Fidesz. Inforg are in proprietatea sa si canalul de telviziune „Hir TV“ din Budapesta, de asemenea un sustinator al Fidesz. In cursul anului 2004 ziarul a sustinut campania pro-autonomie etnica promovata de catre Consiliul National Secuiesc in cadrul unui turneu organizat in mai multe asezari din Transilvania. Unul dintre cei doi redactori-sefi adjuncti al ziarului, Arpad Gazda este un sustinator al episcopului reformat de Piatra-Craiului, Laszlo Tokes, iar fratele lui din municipiul Sfântul-Gheorghe este vicepresedintele organizatiei judetene Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM) si secretar al organizatiei Sfântul-Gheorghe al Consiliului National Secuiesc.
(Sorin Simion)
Eckstein Kovacs: «Nebuni sunt si in trei scaune, si in patru scaune»
Senatorul UDMR, Eckstein Kovacs, a declarat, ieri, pentru “Gardianul” ca o astfel de instigare la violenta reprezinta, din punctul sau de vedere, “o enormitate, ceva fantezist”. “Eu sunt un pacifist convins. Imi plac si cei din Sfantu Gheorghe, dar si cei din secuime. Ar fi bine sa lasam armele pentru Hemingway. Nebuni sunt si in trei scaune, si in patru scaune. Ma declar strain de orice astfel de gandire”, a mai spus senatorul.
Bolcas: “Trebuie opriti!”
La randul sau, vicepresedintele PRM, Lucian Bolcas, ne-a precizat ca sunt subtili “ungurii acestia”, stiu cum sa instige. “Pana nu le dam peste bot acestor iredentisti, lucrurile nu o sa se calmeze”, a mai adaugat Bolcas.
Deseurile din Bulgaria ar putea ajunge in Romania
Romania este una dintre tarile unde ar putea fi depozitate deseurile din capitala bulgara Sofia, a declarat adjunctul ministrului bulgar al Mediului si Apelor, Ceavdar Georgiev, intr-un interviu acordat postului public de radio BNR.
Autoritatile de la Bucuresti vor respinge o eventuala solicitare a Bulgariei de a trimite in Romania deseurile care nu mai pot fi depozitate acolo, a declarat ministrul Mediului, Attila Korodi, care a precizat ca autoritatile din Bulgaria nu au facut vreun demers oficial in acest sens.
Autoritatile de la Bucuresti vor respinge o eventuala solicitare a Bulgariei de a trimite in Romania deseurile care nu mai pot fi depozitate acolo, a declarat ministrul Mediului, Attila Korodi, care a precizat ca autoritatile din Bulgaria nu au facut vreun demers oficial in acest sens.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
