Stresul de la serviciu imbolnaveste inima

Persoanele foarte stresate au un risc cu 68% mai mare de a face boli
cardiovasculare, arata un studiu realizat pe 10.000 de oameni.

Persoanele stresate au un risc mai mare cu 68% de a se imbolnavi de inima
, arata cel mai amplu studiu realizat pe un esantion de peste 10.000 de britanici, citat de Reuters.

Cele mai afectate sunt persoanele cu varsta sub 50 de ani, mai indica studiul efectuat de cercetatorii de la University College London pe o perioada de 12 ani. Explicatia cercetatorilor este ca stresul provoaca modificari biologice si de comportament. Cei stresati au o alimentatie
mai proasta, fumeaza si sunt sedentari.

Alimentatie proasta, tutun si sedentarism

Cercetatorii au masurat nivelul stresului participantilor la studiu si le-au pus intrebari despre caracteristicile joburilor lor: ce responsabilitati au, cat de des iau pauze si cat de mult sunt supusi presiunii timpului. Studiul a aratat ca cei stresati aveau ritmul cardiac variabil, semn ca inima functioneaza la parametri scazuti, iar nivelul cortizolului (hormon al stresului) este mai mare decat limita normala.

Persoanele foarte stresate sufera modificari biologice si de comportament, explica cercetatorii. De cele mai multe ori, aceste persoane mananca alimente nesanatoase, fumeaza, beau si nu fac miscare.

„Grasimile animale, inclusiv cele din lactatele groase precum smantana, untul si unele branzeturi, duc la cresterea colesterolului „rau”, ceea ce provoaca depunerea de placi de grasimi pe vasele de sange. Prin urmare, acestea se ingusteaza, sangele circula mai prost si apare durerea de inima”, explica Luminita Iliuta, medic cardiolog la Institutul „C.C. Iliescu”, din Bucuresti.

Si tutunul favorizeaza depunerea de colesterol
pe vasele de sange, fumatorii avand un risc de a se imbolnavi de inima cu 8-10a mai mare decat nefumatorii.

„Sedentarismul face ca sangele sa circule cu o viteza mai mica, provocand depunerea de grasimi pe vase”, mai spune medicul cardiolog. Stresul produce inclusiv modificari hormonale. „Din cauza stresului au loc descarcari ale hormonilor adrenalina si cortizol, ce favorizeaza depunerea de colesterol pe vase”, mai spune Luminita Iliuta.

Obiceiuri proaste din copilarie

Tendinta de a manca prost si in exces in perioadele de stres este incurajata inca din copilarie, cand numerosi parinti isi calmeaza copiii oferindu-le dulciuri, sustin psihologii
.

„Copiilor li se distrage atentia de la emotiile negative prin alimentatie, comportament pe care il vor invata. Pe de alta parte, unele studii arata chiar ca o parte dintre alimente au rol de calmare. Glucidele, de exemplu, favorizeaza secretia de serotonina, neurotransmitator ce da starea de bine”, explica Bogdana Bursuc, psiholog la Behavior Center.

In acelasi timp, fumatul stimuleaza centrul placerii din creier, zona in care se gasesc numerosi receptori ai nicotinei. „Nicotina ajunge in creier in sapte secunde. Fumatorii au astfel senzatia ca pot raspunde imediat stresului prin fumat”, mai spune psihologul.