De ce nu mai găsim „legume româneşti“

Nu mai vrem bani, vrem politică agrară”. Aşa sună ultima dorinţă a fermierilor autohtoni membri ai Agrostar. După ani de zile în care au ieşit în stradă cerând subvenţii mai mari, fermierii au constatat că s-au cheltuit sume enorme de la buget pentru agricultură, dar ei nu s-au ales cu nimic de pe urma ploii de bani. „Anul trecut ni s-a dat subvenţie 500 de lei la hectar pentru cultura de grâu şi, imediat, sacul de îngrăşământ s-a scumpit de la 38 de lei la 60 de lei.

Practic, banii ministerului s-au dus în buzunarele importatorilor de îngrăşăminte şi al intermediarilor. Noi, producătorii, n-am rămas cu nimic”, spune Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar.

„Politica agrară” s-ar traduce aşa: „Vrem să fim pe picior de egalitate cu fermierii europeni”. „Dacă în Franţa, preţul motorinei pentru agricultură este de 0,5 euro pe litru, la noi de ce să fie de 1,2 euro şi să stăm să aşteptăm nişte subvenţii năroade care întârzie cu lunile?”

Exemple de stupizenii, marca Ministerul Agriculturii

Ideea cu „politica agrară” ca soluţie la problemele agriculturii le-a venit fermierilor pe când se chinuiau să-şi dea seama cum să se strecoare şi ei pe piaţa internă, fără să dea şpaga pe care şi-o permit importatorii (care trec marfa pe la graniţă cu două-trei seturi de facturi
pe care le scot în funcţie de cine întreabă). Un exemplu din sectorul legume şi fructe, unde importul acoperă 80% din piaţă: „Producătorii n-au unde să depoziteze legumele şi fructele, aşa că sunt nevoiţi să-şi vândă produsele
pe nimic samsarilor care umflă preţurile. Dar în România există 10 depozite, echipate după ultimele standarde, construite în marile bazine legumicole, pe banii UE.

O parte stau închise, o parte nu se ştie ce se întâmplă cu ele dar, oricum, nu e nici o legumă autohtonă înăuntru. De la Ministerul Agriculturii ni s-a spus că n-avem acces la depozite decât dacă ne asociem şi facem grupuri de producători. Ne-am asociat, am făcut grupuri şi acum aflăm că nu se ştie cine este de fapt proprietarul depozitelor: poate o fi AVAS-ul, poate o fi Fondul Proprietatea...”

Probleme la fel de stupide se întâlnesc în toate domeniile: pentru producătorii de legume şi fructe s-au alocat subvenţii pentru costul apei de spălat, în condiţiile în care nu există instalaţii de spălat, crescătorii de vaci îşi mai caută încă animalele pierdute în calculatoare
de funcţionarii APIA, cei care cultivă cereale nu pot să-şi ia banii de la UE pentru că Ministerul Agriculturii n-a reuşit să adune hectarele declarate de proprietari
ş.a.m.d.

Premieră: ţăranii români vor să picheteze sediul Comisiei Europene

Aşa că la primăvară începe o nouă campanie
de proteste. Membrii Agrostar vor să iasă pe străzile Capitalei şi, în premieră, să se ducă şi la Bruxelles. „O să pichetăm sediul Comisiei Europene. Nu cred că funcţionarii de acolo ştiu că în România sunt 4 milioane de hectare de pârloagă, aproape jumătate din suprafaţa agricolă a ţării, că la sate 33% din populaţie este în sărăcie extremă, că zootehnia e pe ducă...Şi când vor afla, nu cred că le va fi indiferent”, spune Niculae.