Banca Nationala respinge acuzatiile Partidului Romania Mare cu privire la cheltuirea de «fonduri bugetare»

În repetate rânduri, Partidul România Mare a adus si continua sa aduca acuzatii publice Bancii Nationale a României (BNR), cu privire la modul sfidator în care ar cheltui fonduri bugetare. Inclusiv pentru „salarii bugetare”. BNR raspunde, punct cu punct, acuzatiilor formulate.

„La sfârsitul anului 2007, BNR a raportat o pierdere de 2 miliarde de euro, fara ca vreo persoana sa raspunda pentru aceasta gaura neagra”. Raspuns: La sfârsitul anului 2007, BNR nu a raportat nici un fel de pierdere. Dimpotriva, a raportat un profit de 458,5 milioane lei noi. „Noi cerem de luni de zile Bancii Nationale sa ni se spuna (…) care este salariul soferului guvernatorului. Este mai mare decât al presedintelui României”. Raspuns: La BNR nu se platesc „salarii bugetare”. În privinta salariilor soferilor din BNR - indiferent unde îsi fac serviciul, la guvernator, la viceguvernatori sau în activitatea curenta, inclusiv la transportul valorilor - precizam ca nu sunt mai mari decât salariile soferilor din alte institutii centrale. Nici un salariu lunar al vreunui sofer din BNR nu depaseste 1.500 – 1.600 de lei. De la acest nivel si pâna la salariul presedintelui României mai e mult si, mai ales, nu justifica în nici un fel interogatia din discursul rostit la reuniunea de la Cotroceni, la 1 iulie 2008, de catre presedintele PRM: „Mai fratilor, în ce tara din lume un sofer câstiga mai mult decât seful statului?”

„Prin denominarea leului, anulându-se patru zerouri, Mugur Isarescu (…) a urmarit inducerea în eroare a populatiei, care sesizeaza mai greu amploarea cresterii preturilor”.
Raspuns: Denominarea leului, în baza unei legi speciale votate de Parlamentul României, pentru ca moneda noastra sa fie în rând cu monedele europene, nu a adus inflatie, ci a determinat calmarea inflatiei. Amintim ca legea în cauza a fost votata în felul urmator: Senat – 82 voturi pentru; nici un vot contra si 6 abtineri; la Camera Deputatilor – 214 voturi pentru, nici un vot împotriva si nici o abtinere. Prin urmare, Legea Denominarii a fost votata si de Partidul România Mare. În procesul denominarii, toti comerciantii au fost obligati sa-si afiseze preturile atât în lei vechi, cât si în lei noi, între 1 martie 2005 si 30 iunie 2006. Multi comercianti au continuat dublul afisaj si dupa 30 iunie 2006. Asa ca fiecare consumator a avut posibilitatea sa compare preturile. Precizam ca rata inflatiei n-o calculeaza si n-o comunica BNR. Toate datele privind inflatia sunt calculate si comunicate de Institutul National de Statistica (INS). Seriile de date statistice au fost aduse la zi de catre INS, în termeni comparabili, prin împartire la 10.000. Rata inflatiei este însa exprimata în procente si nu în unitati monetare. Prin urmare, populatia nu are cum sa se încurce între preturile în lei vechi, de dinainte de 1 ianuarie 2007, si cele în lei noi de acum.

„Emiterea bancnotelor noi s-a efectuat în Cehia, printr-o firma controlata de familia Isarescu”.
Raspuns: Bancnotele noi nu au fost si nu sunt facute în Cehia, ci în România si într-o alta tara europeana. De altfel, a fost organizata o licitatie, la care au participat toti marii furnizori europeni. Familia guvernatorului nu a avut si nu are nici un fel de legaturi cu vreo fabrica de bancnote si nici cu intermediari în acest domeniu.

„Solicitam ca domnul guvernator al BNR sa faca publica suma platita de România pentru emisiunea de bancnote dupa denominare”.
Raspuns: Datele privind emisiunea monetara constituie secret de stat si sunt clasificate. Evidentele contabile ne arata însa ca aceste sume se situeaza sub nivelul costurilor pe care le-ar fi presupus, pâna în prezent, emisiunile monetare daca nu s-ar fi facut denominarea.

„Ar fi interesant sa se precizeze cine a aprobat cheltuirea acestor sume de bani”.
Raspuns: Banca Nationala nu este institutie bugetara. În consecinta, nici un singur leu cheltuit de BNR – fie pentru salarii, fie pentru alte activitati - nu vine de la bugetul statului si nici o cheltuiala nu este suportata de contribuabili. BNR are buget propriu de venituri si cheltuieli, pe care - asa cum prevede legea si cum este practica în toate bancile centrale din Uniunea Europeana - îl aproba Consiliul de Administratie. La Banca Nationala, cheltuielile sunt facute în limitele acestei aprobari si în conformitate cu legile tarii. În raportul anual al BNR, care este înaintat parlamentului si dat publicitatii, sunt prevazute toate sumele cheltuite si destinatiile lor.

„Noi solicitam domnului guvernator al BNR sa informeze opinia publica cu privire la rezerva de aur avuta de România în decembrie 1990 si cât reprezinta aceasta în prezent, precum si locurile unde este depozitata”.
Raspuns: La 1 ianuarie 1990, în stocul de aur monetar erau înregistrate 65,7 tone. În prezent, stocul de aur înregistreaza 103,5 tone. Din acest stoc, 61,2 tone sunt pastrate la banci internationale, în conditii de siguranta maxima, similare cu cele asigurate aurului altor banci centrale. BNR a informat de fiecare data autoritatile statului, inclusiv Parlamentul României, cu privire la operatiunile de activare a rezervelor de aur. Totodata, datele privind administrarea rezervelor de valute si de aur au fost prezentate în rapoartele anuale.