Obama – «victima» sau beneficiar?

Daca intentia celor de la publicatia “The New Yorker” a fost sa-l plaseze in centrul atentiei pe candidatul de culoare la presedintia SUA, democratul Barack Obama, cu siguranta au reusit. Fie ca este vorba despre un “gest jignitor si de prost gust”, cum a strigat revoltata “tabara Obama”, sau doar de o satira politica, cum s-au grabit sa se apere cei de la prestigioasa revista, un lucru este cert: atentia opiniei publice americane, dar si a lumii intregi se indreapta acum si mai mult asupra celui care pare sa aiba sanse serioase sa devina primul presedinte de culoare al SUA. Imediat dupa publicarea “infamei” caricaturi, si republicanii au luat atitudine, condamnand cu hotarare “gestul reprobabil” al caricaturistului - probabil pentru a nu li se atribui rolul de “tap ispasitor”. O buna parte a presei de o parte si de alta a Atlanticului nu este insa de acord cu aceasta idee. „Los Angeles Times“, de pilda, sublinia ieri ca desenul in cauza este in mod evident o parodie. “Este clar chiar si pentru fiul meu de opt ani ca ironia nu il vizeaza pe Obama, ci pe toti incuiatii care cred ca pot speria publicul cu acuzatii stupide la adresa acestuia, cum ca ar fi musulman si alte prostii asemanatoare”, spune un comentator. De asemenea, acelasi ziar mai amintea ca, in martie, tot “The New Yorker” publica o alta caricatura, care ii infatisa pe Obama si Hillary Clinton in acelasi pat, ambii in pijama si asteptand eventualele telefoane ale sustinatorilor. De ce atunci nu s-a starnit acelasi scandal, desi poate imaginile erau si mai compromitatoare, ramane un mister, mai comenteaza ziaristul de la LA Times. Fie ca s-a vrut sau nu ca recentul desen sa reprezinte un atac la adresa candidatului democrat, acesta nu va iesi in pierdere, ba chiar va avea de castigat pe termen lung, este de parere si cotidianul britanic “The Telegraph”.

China, deranjata de declaratiile lui Bush

Autoritatile de la Beijing s-au aratat nemultumite fata de laudele aduse de presedintele american George W. Bush liderului spiritual tibetan Dalai Lama. Presedintele american a apreciat curajul lui Dalai Lama si al crediciosilor budisti din Tibet, cuvinte care nu au sunat tocmai bine in urechile chinezilor. Bush a marcat luni implinirea a 10 ani de la aplicarea unei legi care promoveaza libertatea religioasa in lume si a tinut sa-i onoreze pe cei care au militat pentru respectarea drepturile omului in China, printre care si liderul tibetan din exil, Dalai Lama. “Speram ca tari importante vor inceta sa foloseasca subiecte importante pentru a interveni in problemele interne ale Chinei”, a declarat, ieri, purtatorul de cuvant al Ministerului chinez de Externe, Liu Jianchao, in replica la cele spuse de Bush. Presedintele american, care va participa luna viitoare la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din China, a mai elogiat si minoritatea musulmana uigura, din provincia chineza Xinjiang. “Statele Unite cunosc pozitia pe care o are China in privinta statutului Tibetului si al subiectului Dalai Lama”, a mai precizat Liu.

Un fost procuror SUA, pe lista teroristilor

Orice american cu frica lui Dumnezeu are o strangere de inima atunci cand vine vorba de celebra “lista neagra” a suspectilor de terorism din SUA. Mai multe organizatii pentru apararea libertatilor cetatenesti sustin insa ca a sosit momentul ca lista in cauza sa fie verificata si ras-verificata, din cauza numeroaselor persoane care au fost hartuite de autoritati, pentru ca au fost trecute acolo... din greseala. Nici Jim Robinson, fost procuror al SUA de pe vremea lui Bill Clinton, nu a fost scutit de astfel de neplaceri. El a ajuns sa fie de nenumarate ori oprit si verificat la aeroport, doar in urma unor regretabile confuzii. “Daca as fi convins ca America a devenit un loc mai sigur, pentru ca eu sunt mereu hartuit pe aeroporturi, as putea chiar sa accept. Dar nu sunt”, a declarat Robinson. “Cred ca sunt in situatia sutelor de mii de oameni care au probleme pentru ca au fost confundati cu niste nume pe o lista”, a adaugat fostul procuror. Chad Kolton, purtator de cuvant al Centrului de Monitorizare a Terorismului din FBI, afirma ca guvernul depunde eforturi sustinute pentru a remedia “usoarele scapari” de pe lista, considerata de oficialitati “unul dintre cele mai utile instrumente in lupta impotriva terorismului”. In timp ce Kolton sustine ca nu sunt trecute decat vreo 400.000 de persoane, dintre care 95% nu ar fi cetateni americani (!), organizatiile pentru apararea libertatilor cetatenesti cred ca numarul “suspectilor” – pe bune sau nu – a atins un milion.

Statul lupta cot la cot cu speculantii pentru a tine gråul la subpret

Producatorii agricoli autohtoni sunt nevoiti sa-si vanda graul la subpret, din cauza ca statul nu le ofera spatii de stocare pentru cereale. Astfel ca, pentru un kilogram de grau care in mod normal ar trebui sa se vanda intre 70 si 75 de bani, fermierul autohton incaseaza intre 44-46, maximum 50 de bani. Pe acest fir al achizitiilor la subpret intra si speculantii care, ca si statul, profita de situatie si cumpara mult mai ieftin pentru a vinde un kg de grau la pretul european de 75-80 de bani. Potrivit reprezentantilor producatorilor agricoli, statului ii convine situatia in care se afla micii producatori, pentru ca in acest fel rezerva nationala poate fi reimprospatata anual la costuri mici.

Statul nu face nimic pentru a ajuta producatorii agricoli mici care nu au unde depozita graul din noua recolta, deoarece ii convine de minune, in conditiile in care rezerva nationala trebuie reimprospatata in fiecare an la un pret cat mai mic. “In general, vorbim de micii producatori care nu au inteles ca este vital sa se asocieze si sunt obligati de circumstante sa vanda graul la prima mana, la preturi foarte mici. In schimb, marii producatori care au spatii de depozitare isi permit sa vanda la pretul pietei europene de 70-80 de bani. Cat despre rezevra de stat, aceasta se reimprospateaza in fiecare an si bineinteles ca statului ii convine situatia actuala in care cumpara graul la subpret. Ca sa fie cat de cat avantajos pentru toate partile, graul ar trebui sa aiba un pret de cost de 67-68 bani, la care sa spunem ca mai adaugam si noi un profit de 2 bani ”, ne-a spus Stefan Nicolae, presedintele Agrostar. Agricultorii atentioneaza statul ca ar trebui sa tina cont si de faptul ca in aceasta toamna fertilizantii si combustibilul vor fi mult mai scumpe decat anul trecut. “Anul acesta a fost o productie foarte buna de grau, dar Guvernul trebuie sa vada ce face in legatura cu politica graului, pentru ca din toamna trebuie sa se tina cont de faptul ca noi vom cumpara ingrasamintele la un pret cu 300% mai mare fata de anul trecut, iar motorina va fi mai scumpa cu 170% fata de toamna lui 2007. Daca ar fi sa facem un calcul, un hectar de grau costa la noi cu toate lucrarile vreo 2.000 de lei. Numai fertilizarea faziala costa 700-800 de lei pe hectar”, ne-a declarat Marcel Cucu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din România (LAPAR).

Banca Nationala respinge acuzatiile Partidului Romania Mare cu privire la cheltuirea de «fonduri bugetare»

În repetate rânduri, Partidul România Mare a adus si continua sa aduca acuzatii publice Bancii Nationale a României (BNR), cu privire la modul sfidator în care ar cheltui fonduri bugetare. Inclusiv pentru „salarii bugetare”. BNR raspunde, punct cu punct, acuzatiilor formulate.

„La sfârsitul anului 2007, BNR a raportat o pierdere de 2 miliarde de euro, fara ca vreo persoana sa raspunda pentru aceasta gaura neagra”. Raspuns: La sfârsitul anului 2007, BNR nu a raportat nici un fel de pierdere. Dimpotriva, a raportat un profit de 458,5 milioane lei noi. „Noi cerem de luni de zile Bancii Nationale sa ni se spuna (…) care este salariul soferului guvernatorului. Este mai mare decât al presedintelui României”. Raspuns: La BNR nu se platesc „salarii bugetare”. În privinta salariilor soferilor din BNR - indiferent unde îsi fac serviciul, la guvernator, la viceguvernatori sau în activitatea curenta, inclusiv la transportul valorilor - precizam ca nu sunt mai mari decât salariile soferilor din alte institutii centrale. Nici un salariu lunar al vreunui sofer din BNR nu depaseste 1.500 – 1.600 de lei. De la acest nivel si pâna la salariul presedintelui României mai e mult si, mai ales, nu justifica în nici un fel interogatia din discursul rostit la reuniunea de la Cotroceni, la 1 iulie 2008, de catre presedintele PRM: „Mai fratilor, în ce tara din lume un sofer câstiga mai mult decât seful statului?”

„Prin denominarea leului, anulându-se patru zerouri, Mugur Isarescu (…) a urmarit inducerea în eroare a populatiei, care sesizeaza mai greu amploarea cresterii preturilor”.
Raspuns: Denominarea leului, în baza unei legi speciale votate de Parlamentul României, pentru ca moneda noastra sa fie în rând cu monedele europene, nu a adus inflatie, ci a determinat calmarea inflatiei. Amintim ca legea în cauza a fost votata în felul urmator: Senat – 82 voturi pentru; nici un vot contra si 6 abtineri; la Camera Deputatilor – 214 voturi pentru, nici un vot împotriva si nici o abtinere. Prin urmare, Legea Denominarii a fost votata si de Partidul România Mare. În procesul denominarii, toti comerciantii au fost obligati sa-si afiseze preturile atât în lei vechi, cât si în lei noi, între 1 martie 2005 si 30 iunie 2006. Multi comercianti au continuat dublul afisaj si dupa 30 iunie 2006. Asa ca fiecare consumator a avut posibilitatea sa compare preturile. Precizam ca rata inflatiei n-o calculeaza si n-o comunica BNR. Toate datele privind inflatia sunt calculate si comunicate de Institutul National de Statistica (INS). Seriile de date statistice au fost aduse la zi de catre INS, în termeni comparabili, prin împartire la 10.000. Rata inflatiei este însa exprimata în procente si nu în unitati monetare. Prin urmare, populatia nu are cum sa se încurce între preturile în lei vechi, de dinainte de 1 ianuarie 2007, si cele în lei noi de acum.

„Emiterea bancnotelor noi s-a efectuat în Cehia, printr-o firma controlata de familia Isarescu”.
Raspuns: Bancnotele noi nu au fost si nu sunt facute în Cehia, ci în România si într-o alta tara europeana. De altfel, a fost organizata o licitatie, la care au participat toti marii furnizori europeni. Familia guvernatorului nu a avut si nu are nici un fel de legaturi cu vreo fabrica de bancnote si nici cu intermediari în acest domeniu.

„Solicitam ca domnul guvernator al BNR sa faca publica suma platita de România pentru emisiunea de bancnote dupa denominare”.
Raspuns: Datele privind emisiunea monetara constituie secret de stat si sunt clasificate. Evidentele contabile ne arata însa ca aceste sume se situeaza sub nivelul costurilor pe care le-ar fi presupus, pâna în prezent, emisiunile monetare daca nu s-ar fi facut denominarea.

„Ar fi interesant sa se precizeze cine a aprobat cheltuirea acestor sume de bani”.
Raspuns: Banca Nationala nu este institutie bugetara. În consecinta, nici un singur leu cheltuit de BNR – fie pentru salarii, fie pentru alte activitati - nu vine de la bugetul statului si nici o cheltuiala nu este suportata de contribuabili. BNR are buget propriu de venituri si cheltuieli, pe care - asa cum prevede legea si cum este practica în toate bancile centrale din Uniunea Europeana - îl aproba Consiliul de Administratie. La Banca Nationala, cheltuielile sunt facute în limitele acestei aprobari si în conformitate cu legile tarii. În raportul anual al BNR, care este înaintat parlamentului si dat publicitatii, sunt prevazute toate sumele cheltuite si destinatiile lor.

„Noi solicitam domnului guvernator al BNR sa informeze opinia publica cu privire la rezerva de aur avuta de România în decembrie 1990 si cât reprezinta aceasta în prezent, precum si locurile unde este depozitata”.
Raspuns: La 1 ianuarie 1990, în stocul de aur monetar erau înregistrate 65,7 tone. În prezent, stocul de aur înregistreaza 103,5 tone. Din acest stoc, 61,2 tone sunt pastrate la banci internationale, în conditii de siguranta maxima, similare cu cele asigurate aurului altor banci centrale. BNR a informat de fiecare data autoritatile statului, inclusiv Parlamentul României, cu privire la operatiunile de activare a rezervelor de aur. Totodata, datele privind administrarea rezervelor de valute si de aur au fost prezentate în rapoartele anuale.

Sortarea deseurilor, o munca voluntara care nu intereseaza pe nimeni

Romanii reactioneaza pozitiv fata de sortarea gunoiului, reflecta un studiu IMAS privind colectarea selectiva. Spun ca inteleg conceptul si chiar il aplica, dar la proba practica o mare parte dovedeste ca nu stie unde sunt centrele pentru gunoiul sortat si nici nu se simte prea motivata sa foloseasca tomberoanele pentru plastic, sticla si hartie. In plus, putini au acces la centre de profil.

In 2007, anul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, 3,5% din romani erau conectati la puncte de colectare selectiva, conform datelor prezentate ieri intr-o conferinta de presa, de presedintele Eco Rom Ambalaje, Mugurel Radulescu. Potrivit lui Radulescu, anul trecut existau 21 de acorduri cu autoritatile locale, iar 700.000 de persoane aveau acces la punctele de separare a gunoiului. Un studiu realizat la sfarsitul lui 2007 reflecta, pe de alta parte, ca 94% din populatia care are in preajma un astfel de centru a auzit de separarea deseurilor si 80% chiar a adoptat deja regulile de sortare. Desi datele IMAS par optimiste, directorul general al institutului, Doru Petruti, a lasat sa se inteleaga ca situatia nu e atat de buna. “Peste 90% au auzit de colectare selectiva, dar nu inseamna neaparat ca inteleg conceptul. Astfel, dintre cei intervievati doar 20% stiu elemente concrete despre sortarea deseurilor”, a explicat Petruti. In plus 60% din populatia care locuieste la cel mult 500 de metri de tomberoanele pentru sticla, plastic si hartie nu stie ca exista o lege pentru separarea deseurilor, iar 42% nu-si aminteste de punctele de colectare, desi pe baza “criteriului proximitatii ar fi trebuit sa fi vazut un asemenea centru,” a mai spus directorul IMAS. Principalele motive pentru care romanii nu apeleaza mai des la regulile colectarii selective sunt comoditatea (56%) si lipsa de informare (42%). Mai mult, doi din zece romani cred ca lipsa unui beneficiu determina atitudinea delasatoare a populatiei in privinta sortarii gunoiului. Studiul IMAS a fost realizat in perioada noiembrie-decembrie 2007, in zece localitati unde exista programe de selectare a gunoiului. Cercetarea s-a efectuat in doua etape, atat la domiciliul intervievatilor (pe un esantion 406 de persoane), cat si la punctele de colectare (pe un esantion de 806 de persoane). Marjele de eroare ale celor doua cercetari sunt de +/- 4,8%, respectiv +/-3,5%.

Tarifele pe litoral au crescut, de ieri, cu 20%

Hotelierii de pe litoral, care nu au majorat tarifele la 1 iulie, au scumpit, de ieri, cazarea cu 20 de procente. Astfel, daca pâna acum la un hotel de doua stele, costul unei camere duble era de 200 de lei pe noapte, de ieri, pretul acesteia este cuprins între 230 si 250 de lei. La o unitate de trei stele, o noapte costa peste 300 de lei, iar cea cu vedere la mare, 350 de lei. O camera la patru stele costa intre 450 si 500 de lei, iar la cinci stele poate ajunge si la 700 de lei pe noapte. Aceste majorari se aplica doar la preturile la receptie, nu si la biletele cumparate, deja, prin agentii. Este ultimul val de scumpiri la cazarea pe litoral, iar noile tarife vor fi mentinute pâna la 15 august. Dupa aceasta data preturile vor incepe sa scada.

Creditele subventionate de stat pentru persoanele cu handicap, desfiintate

Guvernul va suspenda, prin a doua rectificare a bugetului pe 2008, operatiunile de contractare a creditelor de catre persoanele cu handicap, cu dobânda suportata de stat pentru cumpararea unui autoturism sau adaptarea locuintei. Totodata, vor fi suspendate si operatiunile de încheiere a unor noi contracte de credit cu unitati protejate autorizate, au declarat, ieri, pentru Mediafax, surse guvernamentale. Potrivit legislatiei, unitatile protejate autorizate sunt firme de stat sau private în cadrul carora cel putin 30% din angajati sunt persoane cu handicap. Executivul a limitat, recent, imprumuturile pentru aceasta categorie de persoane la 10.000 de euro, iar termenul de rambursare la maximum cinci ani, dupa ce s-a constatat ca în baza acestui drept au fost achizitionate autoturisme de lux, salupe sau iahturi. În perioada mai-decembrie 2007, au fost încheiate 533 contracte de subventionare a dobânzii, fara sa fi existat vreo restrictie privind valoarea achizitiei sau vreo limita a dobânzii subventionate.

Imoral: Ceahlaul cauta portite sa ramana in Liga I

Ceahlaul Piatra Neamt a reusit contraperformanta de a retrograda doi ani consecutiv din Liga 1, dar cu toate acestea oficialii acestui club inca mai spera ca si anul viitor sa se regaseasca printre cele 18 prim divizionare. Ar fi al treilea an consecutiv cand echipa aflata pe primul loc retrogradant se mentine in Liga 1. Conducerea Ceahlaului se impaca foarte greu cu faptul ca echipa a retrogradat inca o data si deja se cauta portitele pentru a reusi o noua salvare in afara gazonului. In 2007 formatia lui Gheorghe Stefan a beneficiat de faptul ca nou-promovata Delta Tulcea nu si-a depus in timp util dosarul de licentiere. In acest an se cauta o noua portita regulamentara, CS Otopeni si Gaz Metan Medias fiind formatiile vizate pentru o “tranzactie” cu un loc, ambele formatii fiind in proportie de 90% promovate. Prezent la Piatra Neamt, pentru finala Cupei, Mircea Sandu i-a laudat puternic pe nemteni pentru baza pe care au construit-o, spunand ca e regretabil ca acest oras sa nu mai aiba echipa in prima divizie. Presedintele Consiliului de Administratie al Ceahlaului, Viorel Mastacaneanu, a declarat ca este posibil ca Ceahlaul sa fie si anul viitor în Liga I: „Speram si la acest lucru. Totul este posibil. Am înteles ca ar fi unele probleme la niste echipe sa nu poata obtine licenta. Oricum vom face curatenie la echipa indiferent de situatie“. O alta portita de scapare pentru echipa din Piatra Neamt s-a ivit dupa sedinta Comitetului Executiv. Mai multe cluburi din Liga 1 risca sa nu primeasca licenta pentru sezonul viitor. „Sunt niste echipe, e vorba de Otelul Galati, Politehnica Iasi, Gloria Buzau, UTA si Universitatea Cluj, cu probleme la dosarul de licentiere, dar nu sunt probleme foarte grele, dosarele se pot îmbunatati. Cluburile au dreptul la apel, dupa ce în prima instanta nu au primit licenta. Data-limita a solutionarii apelului este 31 mai“, a declarat Mircea Sandu. Reprezentantii formatiilor Otelul, Poli Iasi si Gloria Buzau sunt extrem de siguri ca nu pot aparea surprize, dar precedentul exista, cazul „Sportul Studentesc“ in urma cu 2 ani.

Gigi Becali da vina pe lipsa de valoare a propriilor jucatori

Finantatorul Stelei a recunoscut, implicit, ca tot acest scandal iscat in jurul cazului „Valiza de la Cluj” porneste de la lipsa de valoare a jucatorilor sai, demonstrata in principal cu ocazia meciului pierdut cu Dinamo. „Când n-ai oferte pentru jucatori, înseamna ca n-ai jucatori de foarte mare valoare. Joi, când m-am întâlnit cu echipa la restaurant, le-am spus: «Vreo câtiva de aici sa fie atenti, ca prietenul meu Bucur are nevoie de jucatori la Buzau». Chiar le-am spus la întâlnire: «Nu puteati sa alergati si voi mai mult, sa facem un egal?». Nu spuneau nimic. I-am zis lui Dica: «Îti dau drumul, si lui Goian la fel, sunt cei mai buni jucatori la ora asta de la Steaua». Dar daca nu da nimeni, atunci care e valoarea? Pe Dica l-am lasat la 2,5 milioane, n-a dat nimeni, pe Goian 3,5 milioane, n-am avut oferte. Asa ca le-am zis: nu mai strigati voi ca vreti sa plecati, plecati daca aveti oferte”, a spus Gigi Becali la emisiunea Fanatik Show. „Pe mine jucatorii m-au îngenuncheat, echipa m-a îngenuncheat. Am o durere când stiu ca putea fi Steaua campioana acum, dar trofeele le ridica altii. Durerea mea e ca n-am fost în stare sa facem un egal cu Dinamo, chiar nu puteam face asta?”.

Mirel Radoi, avere de 5.000.000 de euro
Finantatorul din Ghencea a dezvaluit conversatia avuta cu Mirel Radoi, prin care i-a promis postul de antrenor secund al echipei peste patru ani. „Am vorbit si cu Radoi: «Nu mai da tu declaratii ca pleci, ca n-o sa pleci niciodata. Peste patru ani vei fi si antrenor secund, nu-ti dau drumul sa pleci». A început sa râda. Singurul jucator pe care îl pot opri e Radoi, ca sunt nasul lui. Pot sa-l oblig si ca parinte spiritual, dar si financiar. Pot sa-i spun: ai oferta, dar uite niste bani în plus, ca sa nu pierzi financiar. Radoi are doua-trei milioane în terenuri, casa în Pipera de un milion, are avere de patru-cinci milioane, nu multi au”, a explicat Becali.